Atmosfera «de piață» în universitățile din Moldova sau Mita ca normă a vieții

Atmosfera «de piață» în universitățile din Moldova sau Mita ca normă a vieții

Ce reprezintă azi instituția de învățămînt superior – o platformă de lansare, unde cei mai dotați tineri obţin o specialitate sau o imensă piață tenebră, pe care sînt puse în circulaţie milioane de lei, iar diploma aproape că a devenit document financiar, care este cumpărat pentru ca ulterior să determine prețul angajatului pe piața muncii?

Pe fondalul perchezițiilor și arestărilor de la Universitatea de Stat din Moldova și de la Academia de Studii Economice, problema corupției a început să fie dată în vileag și la alte universități din țară. Oamenii legii descoperă una după alta numeroase scheme de corupție, dar cine știe cîte mai rămîn în umbră? De regulă, cauza de bază a acestui fenomen este văzută în salariile mici ale profesorilor, însă experții cred că  nu problema remunerării neadecvate este principală. 

De la grădiniță pînă la aula studențească

Conform cercetărilor efectuate de Centrul de Analiză şi Investigaţii în Sociologie, Politologie şi Psihologie (CIVIS) pentru Programul de dezvoltare ONU, pe parcursul ultimului an în Moldova volumul mitelor a fost de peste 400 mil. lei, dintre care cca 280 mil., oferite de către cetățenii simpli. «În realitate suma totală este mult mai mare, deoarece nu toată lumea este gata să recunoască că a dat mită», - spune directorul CIVIS Ruslan Sințov. 

Conform cercetării, sfera educației se află printre cei trei lideri, fiind depășită de instituțiile medicale și de Poliție. Cel puțin 7% dintre cetățenii Moldovei au fost nevoiți să plătească pentru a obține ”bonusuri” ilegale în această sferă. Experții constată că astăzi corupția înflorește pe toată verticala educației. Pentru prima dată tinerii părinți se pot confrunta cu acest fenomen la înscrierea micuțului la grădiniță, apoi – la școala concretă, pe care ei au ales-o pentru copilul lor. Statistica spune că odată cu introducerea examenelor de bacalaureat manifestările corupției au sporit cu 20-25%.

Însă cea mai înfloritoare corupție, conform organelor de drept, este la universitățile din Moldova. Mărimea mitei este direct proporțională prestigiului și utilității instituției. Lider în această privință este Chișinăul, unde găsim cele mai multe universități. În același timp, statistica anticorupție arată că și în instituțiile de învățămînt din alte localități există scheme gri și manifestări de corupție.

În sistemul dat piața corupției începe cu înmatricularea la universitate, apoi aceasta oferă ”servicii” suplimentare. Profesorii și decanii pot lua bani pentru susținerea testelor și examenelor pînă la apărarea tezelor de diplomă și a disertațiilor, precum și pentru promovarea examenelor de absolvire. Persoanele interesate plătesc pentru înmatriculare conform cotelor bugetare, pentru transferul de la forma cu plată la cea bugetară, într-un final – pentru  obținerea diplomei fără frecventarea orelor de curs într-o perioadă scurtă de timp. În afară de metodele ce țin de studii și de activitatea științifică, angajații universităților găsesc și alte căi de îmbogățite, spre exemplu – însușirea banilor publici sau un fel de ”colaborare” cu companiile de construcții.

Studenților ignoranți le plac profesorii corupți 

Specialiștii menționează că și atitudinea multor studenți față de educație toarnă gaz pe foc. Adesea la universitate se vine cu un singur scop – obținerea mult rîvnitei diplome. Majoritatea studenților  provoacă aceste situații ei înșiși, deoarece pentru ei mita este izbăvirea de orice ”griji” în perioada sesiunilor, dar şi la apărarea lucrării de diplomă. Ai plătit, ai obţinut, imediat, nota pentru examen sau chiar ai susținut întreaga sesiune.

Astfel este creată situația, cînd studentul ignorant este satisfăcut de atitudinea lectorului corupt, iar evaluarea cunoștințelor reale este înlocuită cu evaluarea posibilităților financiare. În cadrul multor facultăți de la universitățile noastre o asemenea stare de lucruri devine normă, fapt care îi obligă și pe alți oameni să-şi schimbe reperele. Întrebarea ”Ce anume voi învăța la facultate?” este înlocuită cu  ”Ce sumă va trebui să achit? Îmi voi ”răscumpăra” oare banii cheltuiți?”.

Recentul sondaj, efectuat de Comisia pentru etica universitară printre studenți a arătat că fiecare al treilea student al Academiei de Studii Economice (ASEM) este gata să recunoască că a dat mită. Au fost chestionați 120 de studenți ASEM. 35 dintre ei au spus că profesorii cereau deschis bani pentru ”servicii”, alți 30 de respondenți au făcut aluzie la același lucru. 34 dintre studenți au spus că au dat mită din proprie inițiativă, alţii, 21, au indicat alte motive.

Un alt sondaj, efectuat la Universitatea de Stat din Moldova, ASEM și Universitatea Pedagogică din Bălți ”A. Russo” cu participarea a 1200 de respondenți, a confirmat că de multe ori studenții înșiși consideră că trebuie să ofere mită și au o atitudine pozitivă sau neutră față de prezența acestui fenomen. Mai mult de 70% dintre respondenți susțin că lectorii iau bani, pentru a-i ajuta în timpul examenelor.  80% dintre respondenți spun că au copiat, iar cca 70% menționează că profesorii îi ajută pe acei, care cumpără manualele și culegerile de articole științifice publicate de ei. 

Datele cercetării confirmă că mulți studenți nu anunță despre cazurile de corupție sau cred că aceasta nu ar schimba cu nimic situația. Totodată, mulți se tem de reacția colegilor și a cadrelor didactice. În total, în 9 luni ale anului curent Centrul Național Anticorupție (CNA) a primit peste 100 de reclamații privind mita în instituțiile de învățămînt superior din țară. Acest indice, evident, nu reflectă tabloul real de extindere a corupției în universitățile din Moldova, căci majoritatea acestor infracțiuni sînt comise în regim confidențial și e foarte dificil să fie depistate. 

«Ajutorul» lectorilor: benevol și forțat 

Bogdan Zumbreanu, șeful CNA, a declarat că intenționează să se opună activ persoanelor, care iau mită și a chemat la denunțarea faptelor de corupție la numerele de telefon sau adresele de e-mail speciale. Potrivit spuselor lui, în prezent lupta cu estorcările în universitățile din Moldova este departe de final. Pe lectori nu-i sperie nici prezența în aulele studențești a camerelor de luat vederi, nici faptul că imaginile video pot fi vizionate, nici controalele inopinate, nici faptul că studenții înșiși pot declara despre actul de corupție, dacă li se cere mita contrar voinței lor. Asemenea istorii se află permanent în vizorul oamenilor legii. 

În cadrul recentelor audieri de la Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică Zumbreanu a reamintit scandalul de rezonanță, soldat cu deconspirarea unui grup de funcționari corupți din cadrul ASEM. În cadrul acestui dosar, în iunie, anul curent, au fost reținuți șase lectori și trei intermediari. Conform informațiilor CNA, pentru examene acuzații luau de la fiecare student pînă la 1000 lei, pentru o teză de curs sau de diplomă – între 8 și 11 mii lei. Lectorii îi depistau pe studenții cu note proaste și le propuneau o astfel de ”asistență”. Dacă studentul era de acord să plătească, nota satisfăcătoare era pusă chiar și fără prezentarea nemijlocită a acestuia la examen. În timpul perchezițiilor figuranților le-au fost confiscate peste 2 milioane de lei. 

Șeful CNA a mai reamintit un caz, cel din septembrie, cînd au fost reținuți profesori de la Centrul de Instruire Universitară, Postuniversitară şi Perfecţionare a cadrelor în domeniul energeticii și electronicii din Chișinău. Potrivit lui Zumbreanu, acestora le-a fost înaintată acuzația  de estorcare sistematică și de primire a banilor de la studenți, pentru susținerea reușită a examenelor și lichidarea ”restanţelor”. Figuranții cauzei penale creau intenționat dificultăți studenților, care refuzau să plătească pentru notele bune și îi lăsau repetenți. Cinci lectori au fost prinși în flagrant delict, în timp ce luau bani, mitele constituiau sume de pînă la 1,5 mii lei. După care la 9 octombrie a fost reținut decanul Facultății de Drept a Universității de Stat doctorul habilitat în domeniul dreptului Serghei Brînză. Procuratura îi incriminează luare de mită de la avocatul Viorel Berliba, care era membru al Comisiei pentru apărarea  tezelor de doctorat și acționa în interesele unui șir de doctoranzi. Oamenii legii susțin că decanul Facultății de Drept a primit banii în luna august, anul curent și urma să contribuie la susținerea tezelor

Atmosfera din universități și sistemul de valori greşit

De obicei, se spune că principala cauză a corupției în sfera educației o constituie salariile mici. Da, remunerarea multor profesori lasă de dorit. Totuși, în opinia experților, nu problema remunerării necorespunzătoare este cauza principală. De mulți ani are loc o permanentă reducere a nivelului moral al cadrelor didactice, dar și a studenților. Adesea aptitudinile comerciale, capacitatea de a se folosi în mod corespunzător de privilegiile propriului statut și ale funcției deținute stau mult mai sus ca abilitățile și cunoștințele profesionale.

Un profesor cu o autoritate mai mare are și mai multe posibilități de prestare a ”serviciilor”, inclusiv datorită statutului de membru al comisiilor de admitere. Mulți dintre funcționarii universităților au numeroși protejați la admitere. Pentru asistența acordată aceștia întotdeauna găsesc cum să-l ”cointereseze” pe lector, dat fiind faptul că propria lui carieră depinde în mod direct de șefi.

În același timp, nici pe departe, nu toți reprezentanții cadrelor didactice încep să dea note pozitive la teste și examene, în scopul obținerii unor venituri suplimentare. Însă acești oameni onești și lipsiți de spirit practic sînt priviți chiorîș la multe dintre universități. Lectorii, care nu vor să se împace cu o atare stare de lucruri și doresc să aprecieze, cu adevărat, cunoștințele, adesea se confruntă cu împotrivire și neînțelegere, nu numai din partea studenților, dar și a colectivului profesoral.

«Nivelul de cunoștințe scade, despre valoarea reală a cunoștințelor se vorbește tot mai rar și printre altele, - a menționat pentru NOI.md un lector de la Universitatea de Stat din Moldova. – Situația creată e de aşa natură, încît așa-numitul profesor le predă lecții așa-numţilor studenți, astfel încît ambii și-au cumpărat statutul pe piața cunoștințelor. O asemenea atmosferă ”de piață” în universități naște fenomenul corupției și le oferă studenților un sistem de valori total greșit. De aceea, acești oameni își încep viața reală, trăiesc și muncesc cu închipuiri distorsionate».

În opinia interlocutorului nostru numai o altă abordare a educației poate schimba și conștiința publică: «Schimbările, pe care ni le dorim în societate, nu se vor produce, dacă la nivelul școlii superioare nu va apare conștientizarea faptului că onestitatea este condiția absolută și obligatorie pentru o persoană inteligentă, rațională, pînă atunci, pînă cînd anume în universități nu vom cultiva această conștientizare, deoarece nu pot face lucruri bune oamenii deprinși cu faptul că prin corupție poți să obții ceva ».

Rețete împotriva corupției

Despre rețetele, care contribuie la dezrădăcinarea corupției și nu numai în sfera educației, au vorbit deseori în mass-media moldovenească juriști, sociologi, alți specialiști.

Anterior, speranțe mari privind dezrădăcinarea corupției la admiterea în universități erau puse pe seama sistemului examenelor de bacalaureat. Acesta însă, fără a aminti de alte neajunsuri ale acestui sistem, în lupta cu corupția, s-a dovedit a fi inutil, deoarece a trecut-o pur și simplu la nivelul școlii medii. Conform ONG-urilor, anul trecut circa un sfert dintre lucrările absolvenților, care au obținut note maxime nu au corespuns cu evaluările înalte.

Mulți experți cred că situația va putea fi depășită, dacă vor fi făcute reforme eficiente nu numai în domeniul educației, ci şi în toate celelalte sfere sociale, afectate de corupție. Un rol important poate avea severitatea legii, dar și inevitabilitatea pedepsei, precum și lichidarea lacunelor legislative. Mai trebuie aplicate măsuri anticorupție dure și intense, care presupun responsabilitatea juridică a tuturor celor implicați.

O altă problemă este mărirea semnificativă a salariilor și asigurarea socială mai bună, fapt care ar permite reducerea stimulentelor de extindere a corupției cadrelor didactice. Astăzi, este frecventă situația, în care pentru lectorii, care nu pot sau nu doresc să muncească în mai multe locuri, corupția devine cea mai simplă ieșire din situație.

Specialiștii mai atrag atenția și asupra necesității de schimbare a stimulentelor pentru studenți. Actuala piață a muncii din Moldova este practic închisă pentru o persoană care nu dispune de diplomă. În rezultat, mulți studenți văd în notele luate la examene ceva mai mult decît o simplă caracterizare a calității educației lor. Dacă condițiile pieței se vor schimba și studenții vor tinde nu doar să obțină încă o diplomă, atunci vor exista mai puține stimulente pentru practicile corupte.

Victor Surujiu

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load