COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

”Aici nu-i forţă majoră!”. Businessul poate fi luat de valul milioanelor de pretenţii

”Aici nu-i forţă majoră!”. Businessul poate fi luat de valul milioanelor de pretenţii

Timp de două luni, din cauza restricţiilor introduse de autorităţi în scopul luptei cu pandemia de coronavirus, companiile moldoveneşti se confruntă cu probleme mari la onorarea contractelor.

În opinia experţilor, în cel mai scurt timp antreprenorii se pot aştepta la un val de milioane de pretenţii. Una dintre metodele de a apăra businessul de riscuri în cazul neîndeplinirii angajamentelor contractuale, ar fi să demonstreze că acesta este rezultatul evenimentelor ce nu puteau fi prezise şi înfruntate (aşa-numita forţă majoră). Însă este complicat să faci asta în cazul unui sau altui contract, deoarece în legislaţia moldovenească noţiunea în cauză nu este explicită, iar unele norme contravin altora.

Adoptarea noii redacţii a Codului Civil (CC) a dus la apariţia diverselor lacune şi a provocat numeroase întrebări ale antreprenorilor, ale comunităţii juriştilor şi ale cetăţenilor simpli. Pe fundalul pandemiei de COVID-19, tema contradicţiilor din legislaţia civilă a redevenit actuală: reprezentanţii businessului s-au confruntat cu un ghem întreg de probleme în realizarea drepturilor lor. Cei de la Camera de Industrie şi Comerţ a Moldovei (CIC) nu exclud, că în scurt timp aceste întrebări vor nimeri pe agenda Curţii Constituţionale.


Cu ajutorul peticelor şi rămăşiţelor

În Moldova, Camera de Industrie şi Comerţ este cea care stabileşte şi confirmă circumstanţele de forţă majoră pentru antreprenori. Încă actele normative ce reglementează aceste chestiuni, au fost adoptate înainte de a intra în vigoare noua redacţie a Codului civil în martie 2019. Drept rezultat, s-a creat o situaţie în care reprezentanţii businessului au dreptul să obţină certificatul confirmativ, iar CIC are competenţa de a-l elibera, însă perfectarea actului este imposibilă din cauza divergenţelor şi lacunelor legislative. Problema a devenit actuală în contextul urmărilor crizei pandemice, deşi s-ar fi cuvenit ca baza juridică să fie pusă la punct imediat după renovarea CC la începutul lunii octombrie trecut.

În versiunea precedentă a CC, în vigoare pînă în martie 2019, circumstanţe de forţă majoră erau considerate evenimentele imprevizibile, care nu depind de voinţa părţilor şi se soldează cu imposibilitatea îndeplinirii angajamentelor contractuale. Apoi formularea s-a schimbat, azi CC vorbeşte despre „justificare prin piedici”. Art.904 al CC prevede că neîndeplinirea angajamentului datornicului este justificată, dacă aceasta este motivată de o piedică aflată în afara controlului acestuia. O condiţie importantă prevede imposibilitatea unei aşteptări rezonabile că debitorul va evita sau va depăşi piedica şi urmările acesteia. CC obligă datornicul să expedieze în adresa creditorului avizul privind piedica într-un termen rezonabil după ce a aflat despre circumstanţele date.

Experţii au menţionat de multe opri că adoptarea actualei redacţii a CC a dus la apariţia diverselor lacune în baza normativ-juridică a ţării şi a problemelor în realizarea practică a noilor norme. Transformarea grabnică a sistemului de drept, precum şi reforma legislaţiei civile au provocat numeroase întrebări din partea antreprenorilor, comunităţii juridice şi a cetăţenilor simpli, la care nici azi nu există răspunsuri. Iar cercetările făcute de jurişti şi ONG-uri au arătat, că cele mai mari discordanţe există acolo, unde este vorba despre garanţii pentru business şi de realizarea drepturilor cetăţenilor.

Astăzi nu mai prezintă un secret faptul că, în formarea legislaţiei moldovenenşti lipseşte abordarea complexă şi domină principiul modernizării ei cu ajutorul peticelor şi rămăşiţelor. Adică, legislatorul introduce cu regularitate diferite modificări în normele juridice şi născoceşte rapid altele noi în cazul apariţiei unor probleme sociale. De cele mai multe ori, ulterior, în asemenea legi operative trebuie introduse numeroase corectări. Ordinea de drept constituită în Moldova duce la apariţia situaţiilor ce nu pot fi reglementate de normele juridice. Aceasta încalcă drepturile unor categorii întregi de cetăţeni, întreprinderi, grupuri de populaţie, ale căror drepturi pot fi realizate doar cu condiţia existenţei unei norme de drept speciale, care lipseşte în legislaţie.

Adoptarea noii versiuni a CC este un exemplu grăitor ce demonstrează lipsa unei abordări sistemice şi unitare, şi neglijarea unei analize serioase a legislaţiei. Experţii menţionează că multe situaţii au fost, de-facto, scoase din reglementarea legislativă – intenţionat sau nu, este altceva. Poziţia autorilor noii redacţii a CC provoacă multe întrebări, dat fiind că forţa majoră este prezentă în legislaţiile tuturor ţărilor din regiune, inclusiv România, Rusia şi Ucraina. Mai ales că în majoritatea absolută a cazurilor, în pofida formulărilor diferite, este vorba despre aceleaşi circumstanţe. În acelaşi timp, deşi după renovarea CC au fost modificate multe proceduri şi formulări juridice, peste un an de la intrarea în vigoare a versiunii actuale respectivele proiecte de introducere a amendamentelor legislative lipsesc chiar şi în variantă de concept.

În situaţie nefavorabilă

Cei de la Camera de Industrie şi Comerţ au confirmat pentru Noi.md existenţa problemelor la perfectare actelor ce confirmă forţa majoră pentru antreprenorii moldoveni. Potrivit juriştilor acestei instituţii, în versiunea actuală a CC au fost modificate multe formulări, însă alte legi nu au fost ajustate noilor reglementări. De aceea CIC a luat măsuri pentru a evita tălmăcirea diferită a legislaţiei. În ultimele două luni au fost depuse peste 200 de solicitări în scris pentru eliberarea certificatului confirmativ, iar numărul adresărilor telefonice a depăşit cifra de 1000. Majoritatea dintre ele ţin de contracatele de arendă, vînzare-cumpărare a mărfurilor, furnizarea materialelor şi produselor, precum şi de tranzacţiile internaţionale.

Secţia juridică a CIC menţionează că, în pofida numeroaselor adresări ale antreprenorilor privind neîndeplinirea angajamentelor contractuale din cauza pandemiei, eliberarea certificatelor confirmative este suspendată temporar – în aşteptarea modificării legislaţiei. „Pe parcursul ultimului an, din martie 2019 – cu intrarea în vigoare a noii redacţii a Codului Civil, noi nu am eliberat certificate privind forţa majoră. Noi nu avem dreptul să le eliberăm, dat fiind că Legea privind CIC contravine Codului Civil. Ambele fiind legi organice, CC în noua redacţie a fost adoptat ulterior şi se bucură de prioritate faţă de legile adoptate anterior”, explică CIC.

Din spusele interlocutorilor noştri, în următoarele 6 luni după intrarea în vigoare a versiunii actuale a CC, guvernul şi parlamentul trebuiau să ajusteze întreaga legislaţie la noile condiţii. Nu este vorba numai despre Legea privind CIC, dar şi despre Codul Muncii, Legea privind vînzarea-cumpărarea mărfurilor, Legea privind drepturile consumatorilor etc. Spre exemplu, conform Legii privind vînzarea-cumpărarea mărfurilor, părţile tranzacţiei nu poartă răspundere pentru neexecutarea oricărui angajament asumat, dacă aceasta a fost provocată de circumstanţele forţei majore, ale căror urmări nu puteau fi prevăzute, evitate sau depăşite la încheierea contractului. Dacă există forţa majoră, în scopul evitării responsabilităţii pentru pierderile suportate, partea interesată are la dispoziţie cel puţin trei zile pentru a înştiinţa în scris contragentul. Amintim, că actuala redacţie a CC utilizează alte formulări, iar pentru expedierea înştiinţării este prevăzut „un termen rezonabil”.

Avem aceeaşi situaţie şi în cazul altor legi, spre exemplu, cea a protecţiei drepturilor consumatorilor. Ea prevede eliberarea antreprenorului de răspundere pentru încălcarea termenelor de prestare a serviciilor sau de executare a lucrărilor, dacă va fi demonstrat că de vină este forţa majoră. În această situaţie, plîngerile consumatorului privind nerespectarea termenelor nu vor fi satisfăcute. În plus, în circumstanţe de forţă majoră vînzătorul sau executorul nu pot fi pedepsiţi în instanţă pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a angajamentelor sale, precum şi pentru prejudiciul cauzat. Discrepanţele dintre formulările CC provoacă dificultăţi la aplicarea în practică a prevederilor legii.

„Deoarece legislaţia nu a fost modificată în termenul stabilit, de 6 luni, în noiembrie 2019 noi am început comunicarea oficială pentru a obţine amendamentele. Problema este ştiută de toate instituţiile publice mandatate. Ne-am adresat ministerelor Economiei şi Justiţiei, am înştiinţat premierul şi preşedintele ţării. Printre altele, propuneam ca în unele legi noţiunea de „forţă majoră” să fie înlocuită cu „piedică care justifică neîndeplinirea angajamentelor”. Dar au avut loc multe evenimente, au fost schimbate guvernele, miniştrii, iar lacunele legislative aşa şi au rămas neeliminate. Din vorbe, toţi recunsoc importanţa soluţionării acestei situaţii, dar carul deocamdată nu se mişcă din loc”, - menţionează sursa noastră din CIC.

Pe parcursul acestor două luni, unii politicieni opinau precum că CIC nu trebuie neapărat să elibereze certificatele confirmative. Potrivit lor, avem suficiente norme de drept, antreprenorii interesaţi se pot adresa în instanţă şi pot face trimitere la prevederile CC. Cei de la CIC nu-s de acord cu această poziţie, ei cred că statul pune antreprenorii într-o situaţie nefavorabilă, în special în raport cu alte ţări din regiune. Din spusele juriştilor de aici, acest certificat este eliberat în toate ţările vecine, iar în România a fost elaborată în acest scop chiar o procedură specială, aplicată în condiţii de forţă majoră.

Drumul părţilor oricum duce în instanţă”

Cu toate lacunele legislative, cei de la CIC respectă cerinţele legii, care îi obligă să recepţioneze şi să înregistreze cererile de eliberare a certificatului confirmativ. Conducătorul companiei poate adresa CIC o cerere, din care trebuie să rezulte clar de ce neîndeplinirea angajamentelor contractuale este motivată de forţa majoră. La cererea scrisă în formă liberă, se anexează actele justificative, copiile specificaţiilor, actul privind volumul angajamentelor contractuale îndeplinite deja. Conform legii, CIC are la dispoziţie o lună pentru emiterea concluziei privind circumstanţele de forţă majoră şi eliberarea certificatului în care trebuie să fie indicată denumirea părţilor, numărul şi data încheierii contractului respectiv.

Mărimea taxei percepute depinde, ca regulă, de complexitatea cazului şi este stabilită contractual. ”Camera de Industrie şi Comerţ este o instituţie necomercială, anterior pentru certificatul confirmativ solicitantul achita nu mai mult de 1000 lei, în funcţie de situaţia concretă. În condiţiile stării de urgenţă, provocată de pandemia de coronavirus şi urmările ei, noi am putea modifica politica de preţuri şi oferi condiţii şi mai flexibile. La moment, însă, taxa nu este percepută, dat fiind că nu eliberăm certificate”,- menţionează juriştii CIC. Totuşi, din spusele lor, în instanţă adresarea către CIC, în pofida refuzului de a elibera certificatul, poate fi considerată o dovadă a măsurilor întreprinse de una dintre părţi pentru a confirma circumstanţele de forţă majoră.

Cei de la CIC mai atrag atenţie şi faptului, că nu numai statul nu a introdus amendamente în actele normative după adoptarea noii redacţii a CC, dar şi antreprenorii nu au avut grijă să-şi ajusteze contractele la noile prevederi. În contractele încheiate din martie 2019, în locul forţei majore trebuiau incluse condiţiile privind „piedicile care justifică neîndeplinirea angajamentelor”. În contractele semnate anterior sau prolongate în mod automat, juriştii companiilor trebuiau să introducă modificări reieşind din noile norme ale CC.

”Ne-am dori ca solicitanţii să înţeleagă mai bine, că certificatul confirmativ îşi poate juca rolul, dar nu garantează nimic. Majoritatea litigiilor pot fi soluţionate doar în instanţă, reieşind din prevederile contractului şi ale CC. Spre exemplu, admitem că arendaşul care din cauza interdicţiilor oficiale a fost impus să-şi sisteze activitatea şi nu a putut utiliza încăperea pentru activitatea comercială, a primit de la CIC acest certificat. Dar dacă locatorul consideră că contragentul oricum a avut acces la încăpere şi putea să o folosească în careva scopuri, şi deci trebuie să achite chiria, drumul părţilor oricum duce în instanţă. Desigur, acolo certificatul poate servi ca dovadă că debitorul se află în situaţia în care nu-şi poate onora obligaţiile. Dar după examinarea tuturor circumstanţelor instanţa poate fi de acord cu poziţia sa, dar poate şi să nu fie”, menţionează interlocutorul Noi.md de la Uniunea Avocaţilor din Moldova.

Potrivit lui, mulţi antreprenori, în special reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu, cred că pot să nu-şi achite facturile, dacă s-au pomenit în situaţia de forţă majoră. Însă nu există circumstanţe neprevăzute, care să anuleze obligaţiile de plată, dacă ele au fost negru pe alb scrise în contractul dat. Instrumentul de bază, recomandat în cazul scenariului de forţă majoră, este experierea rapidă în adresa contragentului a înştiinţării şi începerea imediată a negocierilor pentru studierea posibilităţilor modificării condiţiilor contractuale. Dat fiind că criza pandemică a afectat practic toate direcţiile de afaceri, este mare probabilitatea că partea opusă va dori să păstreze relaţiile de parteneriat şi va merge în întîmpinare.

Interlocutorii noştri menţionează că, în condiţiile stării de urgenţă, care în Moldova durează două luni, reglementarea situaţiei privind perfectarea certificatelor confirmative ţine de competenţa Comisiei pentru situaţii excepţionale. Ea putea permite CIC să le elibereze în perioada dată sau să determine o altă procedură, cum s-a procedat spre exemplu în România. Comisia ar fi putut, ca şi în alte ţări, să explice situaţia – există sau nu forţă majoră şi pentru întreprinderile căror ramuri. Însă orice adresări la Comisia pentru situaţii excepţionale, cu rugămintea de a examina chestiunea în cauză, au fost lăsate fără atenţie. Cei de la CIC nu exclud că tema dată va ajunge pe agenda Curţii Constituţionale, care îşi va expune poziţia privind lacunele legislative.

Juriştii, avocaţii, reprezentanţii comunităţii experţilor şi cei din sectorul neguvernamental adeseori au evidenţiat neconcordanţele evidente dintre normele legislaţiei civile şi acelei de alte categorii, însă numărul acestora creşte an de an. Autorităţile ar trebui să perfecteze, într-un final, lista oficială a lacunelor legislative, să formeze grupuri de lucru pentru elaborarea amendamentelor şi să întreprindă măsuriile necesare pentru ca în cel mai scurt timp baza normativ-legislativă să fie pusă la punct. Dacă această doleanţă nu va fi auzită, cel mai probabil că în viitorul apropiat ne putem aştepta la numeroase surprize provocate de imperfecţiunea reglementării de drept.

Alexei Donciu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load