Multe state au impus carantina obligatorie pentru a stopa răspîndirea pandemiei de COVID-19, dar, de departe, cea mai mare provocare este pentru India, care trebuie să țină în case 1,3 miliarde de oameni.
Gîndită, la început, ca o măsură de urgență pentru a stopa răspîndirea virusului care a îmbolnăvit deja peste 1.300 de indieni și a provocat 35 de decese, această măsură a avut efecte incredibile din alt punct de vedere, a notat CNN.
Pe lista celor mai poluate orașe din lume, 21 de locuri din ierarhia primelor 30, sunt ocupate de orașe din India.
Dar, după ce India a blocat populația în case, după ce a închis toate fabricile, magazinele, piețele și locașurile de cult, nivelul de poluare din marile orașe a scăzut incredibil.
Datele cele mai noi indică faptul că nivelul de particule microscopice și de dioxid de azot din aer au scăzut simțitor.
„N-am mai văzut un cer așa albastru la New Delhi de peste 10 ani”
În New Delhi, capitala Indiei, un oraș cu 10 milioane de locuitori „cu acte”, nivelul de particule microscopice din aer a scăzut cu 71 la sută față de ultima săptămînă dinaintea declarării carantinei.
Aceste particule microscopice sunt foarte periculoase pentru sănătate, deoarece sunt inspirate și ajung în plămîni și, de aici, în fluxul sangvin.
Mai mult, după instaurarea carantinei, a dispărut și smogul care acoperea 24 din 24 cerul orașului New Delhi.
„N-am mai văzut un cer așa albastru la New Delhi de peste 10 ani”, a spus Jyoti Pande Lavakare, co-fondatorul organizației indiene de mediu Care for Air și autorul unei cărți – „Respirația aici este dăunătoare pentru sănătatea ta” – care urmează să fie publicată în curând.
Concentrația dioxidului de azot din aer a scăzut, de asemenea, tot cu 71 la sută.
În Mumbai, Chennai, Calcutta și Bangalore, alte orașe uriașe, cu minimum 5 milioane de locuitori „în acte”, nivelurile poluanților din aer au scăzut simțitor.
În primele trei săptămîni ale lunii martie, nivelul mediu al dioxidului de azot a scăzut cu 40-50% în orașele Mumbai, Pune și Ahmedabad, comparativ cu aceeași perioadă din 2018 și 2019, a spus Gufran Beig, un om de știință din cadrul Ministerului Științelor Pământului din India.
„Reducerea emisiilor de combustibil fosil datorită (sectorului de transport) și încetinirii activității legate de alte emisii reduce lent poluanții atmosferici”, a spus Beig.
Situații similare, care arată scăderi drastice ale nivelului de poluare au fost observate în unele zone din Europa și China după instaurarea carantinei obligatorii.
„Poluarea scade, dar nu putem lăsa suferința atâtor oameni să fie calea de a curăța aerul”, a spus Sunil Dahia, specialit în problemele de poluare.
„Vom muri de foame, nu de coronavirus”
În India, carantina totală a avut un rol determinant în scăderea poluării, dar tinde să se transforme într-o tragedie umană de largi proporții din alte puncte de vedere.
Închiderea șantierelor și a transportului în comun i-a prins pe mulți muncitori la sute de kilometri de casele lor și fără bani în buzunare.
Oamenii n-au mâncare, pentru mulți săpunul este un lux, iar toaletele și apa curentă le lipsesc multora.
Pe Badar Alam, un muncitor prins de carantinarea obligatorie cu doar două kilograme de orez, 250 de grame de linte și trei dolari în buzunar, îl înspăimîntă altceva, a anunțat Al-Jazeera.
„Ce-o să le dau de mîncare copiilor mei? Pietre?”, a întrebat Alam, care re trei copii.
Hafiz Mubashar, conducătorul unui seminar islamic, s-a plîns că „ne luptăm în acelați timp cu coronavirusul și cu foamea. Mulți suferă deja de foame, iar alții mănîncă doar o dată pe zi. Foamea ne va ucide înaintea virusului”.
În India, cine iese din casă este pedepsit de polițiști fie cu o bătaie zdravănă, fie obligat să facă flotări și genuflexiuni. Asta pe lîngă amenzile de rigoare.
Adăuga comentariu