Moldova și Ungaria în epoca lui Ștefan cel Mare

Moldova și Ungaria în epoca lui Ștefan cel Mare

Biruinţa strălucită a oastei moldovene condusă de Ştefan cel Mare în lupta de la Baia (1467) a fost primul act de confirmare, în aria europeană, a autorităţii lui Ştefan şi a ţării sale Moldova.

În deceniile următoare relaţiile moldo-ungare, între Ştefan al III-lea al Moldovei şi Matei Corvin al Ungariei, se vor călăuzi de alte interese, desfăşurîndu-se pe alt făgaş. Dorind să aibă prietenie şi înţelegere cu vecinii, Ştefan a propus să încheie pace stabilă (prin intermediul regelui polon) cu Matei Corvin, căruia suveranul moldovean îi cerea despăgubiri pentru daunele aduse ţării sale în 1467. Dar nu s-au putut înţelege.

În timp ambele ţări au făcut paşi semnificativi spre îmbunătăţirea relaţiilor moldo-ungare. Printr-o diplomă din 20.01.1473 regele ungar, dă asigurări negustorilor moldoveni pentru afacerile lor de comerţ în oraşele Bistriţa, Braşov, Cluj şi Sibiu din Transilvania. La rîndul său, Ştefan cel Mare semnase (3.01.1472) un privilejiu comercial acordat braşovenilor.

Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load