Munca în fața computerului poate genera, în timp, scăderea vederii, iar zgomotul permanent și vibrațiile – alte afecțiuni. Totodată, expunerea la fum și la substanțe chimice creează patologii pulmonare. Majoritatea bolilor profesionale se manifestă în debutul lor ca o afecțiune generală. Unele reapar, iar altele se manifestă pentru prima dată, pe fundalul factorilor de risc, spun specialiștii. Deseori, atunci cînd persoana se adresează la medic, nici el și nici doctorul nu sesizează motivul adevărat al problemelor sale de sănătate, transmite Noi.md cu referire la vocea.md.
În cazul unor afecțiuni provocate de condițiile de la locul de muncă, persoana trebuie să se adreseze la un specialist în medicina muncii sau la Centrul de boli profesionale de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Oamenii pot veni la recomandarea medicului de la locul de muncă ori din inițiativă proprie. Totuși, obligația de a proteja sănătatea și siguranța muncitorilor în timpul activităților profesionale o au angajatorii.
„Angajatorul trebuie să facă evaluarea riscurilor la locul de muncă. Să recunoască, în mod implicit, că există acele riscuri. Să trimită această persoană la examinări periodice în conformitate cu riscurile date”, susține Rodica Țabur, șefa Centrului național de boli profesionale.
O persoană își poate da seama că suferă de o boală profesională atunci cînd simptomele se manifestă mai mult la locul de muncă. Stabilirea bolii profesionale este un proces mai îndelungat, iar în Republica Moldova – și un proces dificil, din cauza numărului mic de specialiști în domeniu. Un alt factor este reticența angajaților de a se adresa la un specialist din teama de a nu pierde locul de muncă.
„O boală profesională poate duce la incapacitate temporară de muncă, dar și pînă la deces chiar. Mulți cetățeni de la noi nu cunosc că, înainte de angajare, trebuie să fie informați referitor la riscurile de la locul de muncă, cum să se protejeze de ele. Ei nu știu că trebuie să vină la medicul de la centrul nostru ori de cîte ori simt această necesitate și au simptome de boală. Să vină să cercetăm dacă afecțiunea are un caracter de boală profesională sau nu”, adaugă Rodica Țabur.
Precum ne-a declarat Vasile Siloci, inspector principal de muncă la Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, inspectorii sînt mereu în dialog cu angajatorii, cu salariații vizavi de respectarea normelor de sănătate și securitate la locul de muncă.
„Acordăm suport metodologic agenților economici, conducătorilor pentru a cunoaște cerințele de securitate și sănătate în muncă și cum să fie acestea implementate corect, astfel încît salariatul să nu aibă de suferit. Ca să nu supui riscului un angajat, o poți face doar atunci cînd organizezi corect munca. Ce depistăm noi cînd mergem la întreprinderi este faptul că, în majoritatea cazurilor, lipsește personalul cu o pregătire adecvată. Un control medical periodic al salariaților conduce la menținerea sănătății acestora. Dacă nu se acordă atenție, nu se respectă normele securității, aceștia își pot pierde capacitatea de muncă. Nu se observă, la prima vedere, dar pînă la urmă și-o pierd cu totul. Încercăm să le explicăm toate acestea angajatorilor și să veghem cum se respectă rigorile impuse”, a relevat, pentru „Vocea poporului”, Vasile Siloci.
Potrivit Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2021, au fost comunicate 617 evenimente de accidentare a lucrătorilor în cîmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 654 de persoane, dintre care 77 cu sfîrșit letal. În perioada de referință, au fost stabilite și consemnate 17957 de încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, din care 10434 în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.
În Republica Moldova, în ultimii 10 ani, au fost stabilite circa 30 de cazuri de boală profesională. La nivel mondial, din cauza bolilor profesionale mor anual 2,4 milioane de oameni, dintre care 200 de mii de decese se înregistrează în Europa.
Adăuga comentariu