Cum gestionau vechii mayași rezervoarele de apă în condiții de climă aridă

Triburile care locuiau în Mesoamerica au creat rezervoare uriașe acoperite cu un nisip special și plantate cu nuferi. Astfel ei păstrau apa proaspătă și obțineau îngrășămînt pentru terenurile arabile.

Cercetătoarea Lisa Lucero descrie modul în care vechii mayași gestionau rezervoarele, care seamănă cu sistemele moderne de zone umede care folosesc procese fizice și biologice pentru a filtra apa fără aditivi chimici.

Maya, care locuiau în Mesoamerica, se confruntau anual cu un sezon de secetă care dura aproximativ cinci luni. În această perioadă, rîurile se epuizau și deveneau murdare, apărînd problema accesului la apă curată. Pentru a rezolva această problemă, mayașii au construit rezervoare care erau principala sursă de apă. Datorită acestui fapt, imperiul mayaș a reușit să supraviețuiască timp de aproximativ o mie de ani.

Unul dintre cele mai mari astfel de rezervoare asigura orașul Tikal cu peste 900.000 de metri cubi de apă, ceea ce era mai mult decît suficient pentru a satisface nevoile a 80.000 de oameni. Cercetările anterioare au dezvăluit, de asemenea, că fundul rezervorului era acoperit cu nisip vulcanic de zeolit, care era folosit pentru a filtra apa.

Mayașii foloseau, de asemenea, plante acvatice pentru a preveni stagnarea apei. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la crearea unui mediu nutritiv pentru pești, ale căror excremente erau folosite ca îngrășămînt.