Stejarul lui Ștefan cel Mare din Cobîlea este revigorat

Cel mai bătrîn copac din Republica Moldova, stejarul lui Ștefan cel Mare din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, care se afla într-o stare deplorabilă și se putea rupe în orice moment a fost revigorat.

Potrivit Angelei Ababei, primar al satului Cobîlea din raionul Șoldănești, pentru prima dată stejarul a fost pomentin în anul 1456 cînd a fost atestat pentru prima dată satul Cobîlea, notează noi.md cu referire la moldovenii.

”Acest stejar care este numit în cinstea lui Ștefan cel Mare și Sfînt are o istorie deosebită, are o istorie interesantă. Pentru prima dată acest stejar, care este de fapt un monument al naturii, a fost pomenit în anul 1456 cînd a fost atestat pentru prima dată satul Cobîlea. De fapt cu un an înainte de domnia lui Ștefan cel Mare și Sfînt. Legenda ne spune că după o luptă grea, biruitoare în zonă care a avut-o, Ștefan cel Mare s-a odihnit la umbra acestui stejar, după care a dat ordin să fie construită o bisericuță mică la poalele acestui stejar. Pentru noi este foarte important acest stejar, la moment el trebuie urgent de conservat pentru că are o stare avansată de putrefacție. Se lucrează asupra acestui fapt și considerăm că o să putem să salvăm acest minunat stejar”, a povestit Angela Ababei.

La rîndul său, Ion Roșca, director Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău

”Pentru a reanima stejarul lui Ștefan cel Mare din sat. Cobîlea raionul Șoldănești, colaboratorii grădinii botanice împreună cu mine am efectuat mai multe lucrări în urma analizei tomografice s-a stabilit că starea din interior a arborelui nu este una din cele mai favorabile. Marea majoritate a suprafeței interne este deja în putrezire, arborele din cauza că de o lungă perioadă de timp a fost lăsat într-o plutire liberă s-a ajuns la o perioadă critică, ca ulterior în urma acestor analize, în urma consultării cu colegii și de la Institutul de cercetări și amenajări silvice, cu mai mulți silvicultori și colegii din România am stabilit un plan de acțiuni pe care de fapt l-am și realizat. Unul din aceste planuri a fost tualetarea, elagarea și înlăturarea vegetației uscate, a ramurilor care erau într-o stare de putrefacție avansată. În primul rînd pentru a despovăra greutatea pe trunchi și a nu diminua povara ca în urma unor vînturi puternice, sau a unor frutuni, sau altor intemperii naturale să se prăvale acest arabore. Totodată, pentru a păstra securitatea vizitatorilor care vin să vadă măreția și această capodoperă naturală pe care o avem și acest aspect ne-a dat posibilitatea de a preleva niște mostre și niște carote cu care noi ulterior ne-am deplasat la cel mai performant laborator din România. Acolo, noi am efectuat analiza exactă a vîrstei acestui arbore pentru a stabili vîrsta exactă a lui, din toate analizele și din toate prelucrările statistice și din toate interpretările matematică care le-a făcut programul dendrocronometrică s-a stabilit că arborele are întra-devăr o vîrstă de peste 670 de ani. Întra-devăr este un monument al naturii, un arbore care ne identifică pe noi prin urmare vin cu mulțumiri persoanelor care s-au autosesizat și au venit cu un suport în susținerea efectuării tuturor acestor elemente care au păstrat această identitate național, acest far al lucrurilor care le avem. Lucrurile nu se finisează aici, o să venim cu o serie nouă de lucrări unde o să dezinfectăm în interior scorbura ca să nu avanseze procedeul de putrefacție, o să venim cu tratarea acestui arbore cu îngrășăminte pentru a-i fortifica și ridica imunitatea și de a-l păstra în continuare ca starea de vegetație să fie una luxuriantă, să crească bine și să se dezvolte. În același timp pentru a-i plomba rănile timpului cu materiale biodegradabile, sau cu niște materiale ecologice care să îi prelungească longevitatea arborelui”, a spus directorul Grădinii Botanice de la Chișinău.

Reamintim că anterior Noi.md a scris despre starea deplorabilă în care se află cel mai bătrîn copac din Republica Moldova.

Atunci, într-o scrisoare adresată rectorului USM, Igor Șarov, Ion Roșca director Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău, în care menționa că lucrările care ar consolida stejarul și i-ar prelungi viața costă aproximativ 117 500 lei.

De menționat că satul Cobîlea, este cunoscut prin monumentele sale istorice şi culturale printre care se numărăr o biserică veche, care are aproximativ 700-800 ani, stejarul cel mai bătrîn, aşa-numitul stejar al lui Ştefan cel Mare, vîrsta căruia se estimează a fi de 700 de ani.

Stejarul este revigorat cu sprijinul moldovenii.md