Se caută mecanisme de finanțare a lucrărilor de reabilitare energetică a blocurilor

Identificarea mecanismelor optime de finanțare pentru lucrările de reabilitare energetică a clădirilor, care sînt responsabile de cca jumătate din consumul de energie al țării, a fost obiectivul unui atelier organizat de Ministerul Energiei cu suport extern, prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Moldovei (MESA).

În cadrul acestuia au fost prezentate rezultatele unui studiu privind “Modele de afaceri pentru reabilitarea energetică a clădirilor rezidențiale în Moldova”, pentru a informa și consulta opinia actorilor principali din sector. Cercetarea a fost elaborată în baza unui eşantion de blocuri multietajate, considerîndu-se patru pachete investiționale, de la reabilitare energetică minimă la aprofundată. Pachetul minim cuprinde investiții în izolarea termică a clădirii și schimbarea geamurilor în locurile de uz comun, iar cel maxim - include și instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul blocului.

Studiul a analizat provocările financiare, tehnice și de reglementare legate de procesul de implementarea proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor și a propus soluții posibile pentru depășirea barierelor.

Recomandările generale ale atelierului au subliniat necesitatea subvențiilor publice și a împrumuturilor cu dobîndă concesională pentru a face proiectele de modernizare energetică fezabile și atractive pentru asociațiile de locatari. Implementarea politicilor, precum scutirile de TVA și strategiile de reducere a riscurilor pentru creditorii comerciali, sînt esențiale pentru a încuraja investițiile în eficiența energetică, au accentuat participanții atelierului.

“Anul acesta a fost lansat Fondul rezidențial de eficiență energetică, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă. Acesta testează în prezent modele de finanțare a lucrărilor de reabilitare energetică a clădirilor. Recomandările enumerate în cadrul atelierului vor fi luate în considerare în modelarea viitoarelor politici și mecanisme financiare, facilitînd adoptarea la scară largă a proiectelor de eficiență energetică în blocurile locative, eficiența energetică fiind a doua prioritate a Guvernului actual”, a spus secretara de stat Carolina Novac.

Evenimentul a reunit mai mulți participanți, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Energiei și Centrului Național pentru Energia Durabilă (CNED), cît și reprezentanți ai sectorului bancar, donatori, ai mai multor asociații de locatari şi experți în eficiență energetică.

De menționat că barierele în crearea asociațiilor de locatari eficiente, care să gestioneze proiectele de reabilitare a blocurilor de locuit, au fost examinate astăzi și în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia parlamentară administrație publică și dezvoltare regională. Potrivit Legii cu privire la condominiu, pînă la începutul lunii iulie a.c, toate blocurile locative urmează să înființeze Asociații de proprietari din condominiu (APC) prin transformarea tuturor tipurilor de asociații existente, printre care Asociații de proprietari ai locuințelor privatizate (APLP), Asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC), Cooperativele de construcție a locuințelor (CCL) și Întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ (ÎMGFL).

Prezent la audieri secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a evidențiat necesitatea soluționării cît mai rapide a tuturor dificultăților ce țin de crearea asociațiilor de locatari în condominiu.

“Avem în derulare mai multe programe de finanțare pentru sectorul rezidențial - se instalează Puncte termice individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a căldurii din verticale în cele orizontale, Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial, etc. Însă pentru buna absorbție a fondurilor este nevoie de implicarea eficientă a gestionarilor fondului locativ”, a declarat secretarul de stat Constantin Borosan, prezent la audierile publice.

Autorii proiectului de Lege cu privire la condominiu și-au arătat deschiderea pentru a simplifica procesul de înregistrare a asociațiilor, cît și pentru a asigura o implementare cît mai transparentă, precum și o percepere a beneficiilor acestei legi.

La începutul anului 2024, în Moldova deja au fost înregistrate peste 2300 de asociații de proprietari. De remarcat că aproximativ 70% dintre aceste asociații de proprietari au făcut tranziția la “Asociația de Coproprietari în Condominiu”, circa 80% din fondul locativ din municipiul Chișinău este gestionat de către ÎMGFL-uri