Proiectul privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, subiect de ceartă în parlament

Proiectul de lege care prevede amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi a fost aprobat joi, 8 iunie, de Parlamentul Republicii Moldova în prima lectură.

Noua lege are ca scop crearea unui cadru normativ necesar pentru comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) în vederea consolidării capacităților administrative ale autorităților publice locale și prestarea serviciilor publice de calitate și accesibile populației.

Votul a avut loc pe fundalul criticilor deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care s-au arătat împotriva proiectului.

Astăzi, în plenul Parlamentului, Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului, președintele fracțiunii BCS a supus criticii proiectul de lege PAS care prevede amalgamarea (comasarea) benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale din RM.

Vlad Batrîncea a atenționat că prin asemenea proiecte sunt încălcate mai multe norme legale, inclusiv Legea Supremă a țării. ”Constituția stabilește foarte clar că organizarea administrativ teritorială a țării se aprobă prin legi organice, astfel fiind interzisă modificarea organizării administrativ teritoriale, a hotarelor localităților prin hotărâre de guvern, cât de tare guvernul nu ar dori acest lucru. Când propuneți asemenea proiecte existențiale de care depinde soarta localităților ar trebui să vă pregătiți foarte bine din punct de vedere juridic”, a subliniat Vlad Batrîncea.

Mai mult, potrivit lui Batrîncea, dacă dorim să respectăm principiul autonomiei locale, asemenea proiecte ar trebui să fie discutate în Parlament cu participarea reprezentanților CALM și ai APL.

”Am asistat deja la distrugerea autonomiei universitare atunci când deciziile privind soarta universităților se iau printr-un act ministerial, prin neglijarea organelor de autoadministrare a acestor universități. Am văzut și distrugerea justiției prin imixtiuni din Parlament. Astăzi deja vorbim despre APL”, a remarcat Vlad Batrîncea.

De asemenea, președintele fracțiunii BCS a evidențiat că prin asemenea proiecte RM își încalcă angajamentele față de CoE, care sunt fixate în Strategia Națională de descentralizare, aprobată cu experții CoE, și prevede competențe clare pentru APL, descentralizare financiară și fiscală.

”Aceste lucruri nu au fost îndeplinite de RM, mai mult, guvernarea a realizat centralizarea finanțelor publice și astăzi Cancelaria de Stat decide ce proiecte de infrastructură trebuie finanțate într-o anumită localitate și care nu”.

Potrivit lui Batrîncea, proiectul respectiv trebuie retras, iar guvernul urmează să vină cu o viziune strategică clară, coordonată cu CALM, APL, cu partenerii din cadrul Consiliului Europei și cu propriii cetățeni.

Bătrîncea a fost contrazis de deputații PAS care au spus că prin acest proiect de fapt se oferă dreptul cetățenilor de a decide singuri dacă vor să trăiască într-o localitate cu 300 de oameni, sau în una mai mare care ar avea mai mult posibilități.

”Nu credeam că acest subiect va stârni atâtea polemici și discuții. Când vă gândiți la amalgamare, gândiți-vă la voi, la Blocul vostru (n.r. BCS)”, a conchis Igor Grosu.

Potrivit proiectului, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (satele/comunele și orașele/municipiile), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, principii și proceduri.

Astfel, în condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3000 de locuitori.

Potrivit notei informative a proiectului, numărul mediu de locuitori într-o UAT este de 2753, ceea ce plasează Republica Moldova printre cele mai fragmentate țări europene.