X 
Eurovision stiri: 492
Transnistria stiri: 1304

Opinii: "Prin deciziile sale, guvernarea, poate negîndit, provoacă dezbinare în societate"

1 dec. 2023,, 13:28 (reactualizat 2 dec. 2023,, 19:50)   Societate
5816 1

Mai mulți cetățeni cunoscuți în țară și-au exprimat atitudinea față de documentul aprobat recent de Cabinetul de miniștri, prin care proiectele de legi care urmează a fi examinate în Parlament, nu vor mai fi traduse în limba rusă.

Documentul, elaborat de Ministerul Justiției și de Cancelaria de Stat, a fost aprobat în data de 29 noiembrie de către Guvern și prevede modificarea unor acte legislative. Mai exact, aceste schimbări se referă la articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, în care a fost abrogat alineatul 10 ce prevede faptul ca proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi să fie prezentate, pe lînga limba de stat, și în cea rusă, iar secretariatul Legislativului să asigure traducerea lor în limba respectivă, notează Noi.md.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menționat că procesul de elaborare și promovare a actelor normative trebuie să fie unul mai eficient și simplificat. Or, aceste schimbări operate sînt necesare în contextul în care Moldova a obținut statut de țară candidată de aderare la Uniunea Europeană și, respectiv, s-a majorat volumul de lucru al instituțiilor.

În timp ce autoritățile vorbesc despre beneficiile unor asemenea modificări, unii specialiști în drept constituțional, politologi și juriști sînt de o altă părere. Potrivit acestora, schimbările ce țin de eliminarea traducerilor actelor normative în limba rusă nu sînt altceva decît o nouă tentative a guvernanților de a diviza cetățenii Republicii Moldova.

«Se conturează o coincidență tare interesantă: acum în decembrie, va fi sărbătorită aniversarea de 75 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de ONU. În acest document istoric, este prevăzută respectarea libertăților și drepturilor fundamentale ale cetățenilor din toată lumea: și a moldovenilor, și a rușilor, a turcilor etc. Ținînd cont că pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc reprezentanții mai multor naționalități, mai multă lume, care posedă, de exemplu, limba rusă, dar nu și limba de stat, ceea ce s-a aprobat la Guvern este o încălcare gravă a Constituției, care prevede că cetățeanul Republicii Moldova este în drept să vorbească în limba, pe care și-o dorește, pe care o cunoaște.


Pe de o parte, statul s-a obligat prin Legea care prevede funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova ca în localitățile, în care cetățenii nu posedă limba de stat, să organizeze cursuri de instruire, iar acum, pe de altă parte, îi lipsește de această posibilitate pe mai mulți cetățeni, care nu posedă limba de stat, dar o știu pe cea rusă. Așadar, mă repet și spun că prevederile proiectului de lege aprobat de Guvern și care urmează să fie înaintat spre vot Parlamentului încalcă grav Legea Supremă – Constituția», a spus pentru Noi.md Dumitru Pulbere, jurist, fost președinte al Curții Constituționale, membru al Consiliului Institutului Justiției Constituționale.

În opinia lui Ian Lisnevschi, politolog, director al companiei de cercetare și consultanță politică “Intellect Group”, asemenea modiciări denotă niște reacții primitive ale actualei guvernări. «Conducerea Republicii Moldova, în mare parte, reacționează primitiv, mai mult politic prin unele acțiuni, care divizează societatea. În Republica Moldova, practic, peste 60 la sută din populație vorbește ambele limbi: de stat și rusa.

49 % din cetățeni consideră că vorbesc limba moldovenească, așa o identifică; 47 la sută – vorbesc limba rusă și 35 % - limba română. Dacă e să vorbim despre regiuni, atunci situația este și mai interesantă: de exemplu, la Bălți, 72% din locuitorii municipiului vorbesc rusa, 38% - limba moldovenească și 16 la sută vorbesc limba română. În partea de sud a țării, 83% din cetățeni vorbesc în limba rusă, 61 la sută – găgăuza și 6% vorbesc bulgara. Pentru aceste categorii de cetățeni, prima limba, în care le este comod să vorbească, este rusa.

Și pentru cursurile de instruire în vederea învățării limbii de stat sînt necesare cheltuieli. Dar deja cum desemnează Guvernul banii noi am vazut: practic, o mare parte din bugetul Republicii Moldova merge spre Ministerul Apărării. Și, evident, unele lucruri, ca aceste prevederi cu lipsa traducerilor în rusă, cei de la guvernare le fac negîndit sau intenționat ca să divizeze societatea. Toate aceste lucruri se întreprind pe fundal de criză economică, logistică, geopolitică, după o criză pandemică în loc să se facă investiții în medicină, în educație, în securitate, care, de altfel, nu înseamnă doar Ministerul Apărării», a spus expertul pentru Noi.md.

De părerea că populația din Moldova va fi din nou divizată pe criteriul limbii, dacă documentul înaintat de Ministerul Justiției va fi aprobat în Parlament este și Olga Goncearova, fost director general al Biroului Relații Interetnice.

Potrivit acesteia, rusa este una dintre cele șase limbi oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, din păcate însă, politica din anii 1990 de deplasare a limbilor din sfera lingvisticii în cea a politicii continuă și acum.

"Guvernul a amendat o serie de documente, în urma cărora textele legilor adoptate nu vor fi traduse în limba rusă. Este corect sau nu acest lucru? Totul depinde de scopul urmărit. Dacă este pentru a-i deconecta de la informare pe cei care nu vorbesc limba de stat la un nivel corespunzător, acest scop va fi atins. Dacă pentru a consolida societatea - un asemenea obiectiv nu va fi atins, iar rezultatul va fi unul opus.

Aproximativ 40 la sută din populație va fi izolată de sursa oficială de informare. Locuitorii din Găgăuzia, din raionul Taraclia, din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și alți cetățeni moldoveni din țară nu vorbesc limba oficială la nivelul necesar pentru a înțelege textele actelor normative. Lipsa traducerii în limba rusă îi privează automat de informații. Ne place sau nu, dar există o situație reală în care limba rusă rămîne limba de comunicare interetnică în Republica Moldova.

Autoritățile trebuie să țină cont de faptul că mișcarea spre UE presupune implementarea obligatorie a legilor, inclusiv a convențiilor internaționale privind drepturile minorităților naționale. Recomand în acest sens sa ia cunoștință de "Concluzia 5 privind Republica Moldova cu privire la minoritățile naționale", adoptată de către Comitetul consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția drepturilor minorităților naționale la 07.06.2023. Și acolo sînt destul de multe observații, pe care Guvernul ar trebui să le rezolve în favoarea minorităților naționale", a spus pentru Noi.md Olga Goncearova.

Pavel Midrigan, avocat, politolog și membru al Consiliului Institutului Justiției Constituționale spune că traducerea textelor actelor normative este necesară pentru asigurarea accesibilității persoanelor vorbitoare de limbă rusă la cadrul normativ. Mai mult, precizează expertul, obligațiunea de a informa și de a explica legea îi revine statului. «În Republica Moldova, există mulți vorbitori de rusă, mai ales, în sudul țării, dar și în partea de nord, în municipiul Bălți. Toți sînt și plătitori de impozite, de altfel. Așadar, ei muncesc și achită contribuții, inclusiv pentru întreținerea aleșilor noștri ai poporului, dar și pe cei din aparatul Parlamentului, inclusiv traducătorii în limba rusă. Așa că ar fi rezonabil ca acești cetățeni să fie informați corect și accesibil.

Da, acest lucru implică și anumite cheltuieli, dar, de vreme ce ei achită impozite la stat, cred că aceste cheltuieli sînt justificate. Am auzit în ultima vreme despre atîtea împrumuturi impunătoare, vedem cum sînt cheltuiți inoportun unii bani pe lucruri neesențiale, încît cred că se poate aloca și pentru traduceri», a menționat pentru Noi.md Pavel Midrigan.


În contextul modificărilor operate de Guvern, președintele companiei DAAC-Hermes SA, Vasile Chirtoca, contactat de Noi.md pentru comentarii, a venit cu următoarea propunere: "Ne dăm seama că există probleme cu bugetul, dar să ignorăm interesele a aproape 50% din populație și să divizăm și mai mult societatea atunci cînd este un război în jur ar fi o greșeală, de aceea sîntem gata să susținem financiar Guvernul pentru realizarea acestor traduceri".

25
0
1
4
6

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?