Ministerul Justiției contestă decizia în cazul unul judecător în dosarul Laundromat

Ministerul Justiției a contestat decizia primei instanțe care a dispus achitarea a 400 de mii de lei prejudicii morale în cazul fostului judecător, Ștefan Niță.

Condamnat în Dosarul Laundromat pentru pronunțarea cu bună-știință a unei hotărîri contrare legii, Niță a fost scos de sub urmărire penală pe un alt articol, și anume complicitate la spălarea de bani. Actualmente avocat, fostul magistrat a pretins o sumă de două ori mai mare „ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, a detenției ilegale, a aplicării ilegale a măsurii preventive sub formă de control judiciar și interdicția de a nu părăsi tara”. Portalul Anticoruptie.md a relatat că statul urmează să achite prejudicii morale de 3 milioane 526 de mii de lei în cazul judecătorilor anchetați anterior pentru complicitate la spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia, dar scoși de sub urmărire penală. Unii condamnați, alții achitați în același dosar Laundromat, 14 foști și actuali slujitori ai Femidei au depus cereri de recuperare a daunelor morale. Ministerul Justiției a declarat că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Niță s-a plîns instanței că perioada urmăririi penale i-a afectat considerabil starea psiho - emoţională.

Pe 3 aprilie curent, fostul magistrat Ștefan Niță a fost condamnat în dosarul Laundromat, dar nu va executa nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Această condamnare, în opinia Procuraturii Anticorupție, reprezintă o „decizie importantă pentru investigarea afacerii oneroase la nivel internațional prin care au fost spălate în total 156 miliarde de dolari, inclusiv 22 de miliarde prin sistemul bancar și cel judecătoresc din Republica Moldova”.

Niță este învinuit că în 2011, exercitînd funcția de judecător, a emis o ordonanță prin care a dispus încasarea unei datorii în valoare de 200 de milioane de dolari în beneficiul unei companiii din Noua Zeelandă, chiar dacă lipseau actele care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului.

De asemenea, procurorii îl învinuiesc pe fostul magisrat că a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar nu erau autentificate corespunzător și nici legalizate. Prin urmare, la pronunțarea hotărîrii judecătorești, inculpatul a ignorat procedurile legale.

Hotărîrea emisă de fostul magistrat pe 22 iulie 2011 a avut consecințe financiare considerabile – 200 milioane de dolari, echivalentul a 2,3 miliarde de lei conform cursului oficial de schimb stabilit de Banca Națională a Moldovei la data săvîrșirii faptei.

Ulterior, sentința a fost transmisă unui executor judecătoresc, ce a încasat forțat, în iulie 2011 - februarie 2012, mijloace bănești în valoare totală de 5,5 miliarde de ruble rusești de pe conturile corespondente ale băncilor din Federația Rusă deschise la Moldinconbank. Banii au fost convertiți și transferați pe conturile companiei din Noua Zeelandă.

Urmărirea penală a durat aproximativ patru luni, iar examinarea cauzei în instanță – șapte ani. Procurorii explică această tergiversare prin multiplele cereri de recuzare înaintate de avocații învinuitului, fapt ce a generat reluarea judecării cauzei de la început. Cauza s-a aflat în examinare în prima instanță de la 24 iunie 2017, iar în actualul complet - de la 9 martie 2023 pînă la 3 aprilie 2024.

Cu toate acestea, Ștefan Niță nu și-a recunoscut vinovăția. Fostul magistrat a contestat decizia instanței de fond, iar examinarea apelului este planificată pentru luna martie, 2025.

Conform informațiilor Procuraturii Anticorupție, pînă în acest moment, în Dosarul Laudromat au fost pronunțate 11 hotărîri. 4 magistrați au fost condamnați, iar 7 - achitați. Toate deciziile din prima instanță în dosarul Laundromat fost contestate la Curtea de Apel Chișinău. În data de 28 iunie este planificată ședința de pronunțare în dosarul inițiat pe numele lui Gheorghe Gorun, la aproximativ șapte ani din momentul în care a ajuns pe masa magistraților.

Centrul de Investigații Jurnalistice a deconspirat într-o anchetă amplă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți figurau companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar rol de girant avea un cetățean al Republicii Moldova. Jurnaliștii au descoperit că judecătorii emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără însă a fi autentificate.