X 
Eurovision stiri: 520
Cazul Filat stiri: 355
Transnistria stiri: 1390
Preşedintele stiri: 4018

Cu ajutorul Occidentului și șantajului activ din partea României, moldovenii sînt privați de propria limbă

31 aug. 2023,, 07:35   Societate
15488 7

Națiunea trebuie să formeze temelia alcătuită din limba, cultura, tradițiile și istoria sa.

Occidentul privează Moldova de propria limbă, care are întîietate în raport cu limba română, are un vocabular bogat de cuvinte originale, o gramatică proprie, precum și dovezi documentare ale denumirii său în documentele cancelariei moldovenești pe parcursul a sute de ani.

În același timp, Occidentul, care a consultat și consultă în mod activ tinerele țări balcanice, precum și le oferă toată asistența posibilă în stabilirea denumirii națiunilor care formează statul și a limbilor lor, nu ajută Republica Moldova în această problemă și, mai mult decît atît, se opune consfințirii în Republica Moldova a denumirii propriei limbi.

O astfel de opinie au exprimat experții, analiștii, precum și internauții obișnuiți, comentînd proiectul de lege aprobat anterior de Parlament, potrivit căruia, în întreaga legislație a țării noastre, sintagma "limba română" a înlocuit sintagma "limba moldovenească". Partidul de guvernămînt se grăbea – se pare că cei din PAS voiau să-i facă un cadou conducerii române cu ocazia aniversării a 105 de ani de la așa-numita Unire, pe care românii au sărbătorit-o pe 27 martie. Se pare că românii, pe fondul crizei energetice, au pus presiune pe conducerea noastră, iar aceasta și-a ținut promisiunea față de conducerea României. Chiar și printr-o fărădelege evidentă, bătîndu-și joc din nou de Constituție. Și acest lucru nu este surprinzător, deoarece aproape toți membrii PAS sînt cetățeni ai României, ceea ce, apropo, poate deveni un motiv de a anula rapid aceste legi neconstituționale, avînd în vedere existența evidentă a unui conflict de interese.

Experții aduc exemple de standarde duble, reamintind cum au fost rezolvate problemele etnice și lingvistice în țările din fosta Iugoslavie, care, în frunte cu Serbia ortodoxă încăpățînată, s-a prăbușit sub influență externă activă.


De exemplu, în Muntenegru o lungă perioadă de timp au existat două puncte de vedere cu privire la naționalitatea locuitorilor băștinași din Muntenegru: unii istorici considerau că toți muntenegrenii sînt sîrbi (în special în perioada iugoslavă), în timp ce alții îi împărțeau în sîrbi și muntenegreni, definind caracteristicile naționale ale locuitorilor din zonele de coastă și de munte ale țării.

Cu toate acestea, la începutul anilor 90 ai secolului trecut, imediat după începutul prăbușirii Iugoslaviei, în această țară a apărut o puternică mișcare națională și o mare parte a populației a început să se numească muntenegreni. Acest lucru a coincis cu creșterea accentuată a interesului pentru această republică din partea UE și NATO, precum și cu apariția în regiune a filialelor Fundației Soros și a unor organizații similare. Și imediat au apărut manuale despre istoria Muntenegrului, care arată calea istorică deosebită a poporului muntenegrean.

Susținătorii existenței separate a limbii muntenegrene și a naționalității muntenegrene, susțineau în același timp independența politică a Muntenegrului. Participanții la Centrul PEN din Muntenegru, o organizație de scriitori pro-occidentali, au protestat împotriva Constituției din 1992, care a stabilit limba sîrbă drept limbă de stat, argumentîndu-și nemulțumirea prin dreptul fiecărei națiuni la propria limbă, aducînd drept exemplu limbile croată, macedoneană și, cel mai interesant, moldovenească. Ei nu au negat faptul evident că muntenegreana face parte din sistemul lingvistic sîrbo-croat și practic nu diferă de sîrbă, dar au cerut ca limba lor să fie numită oficial muntenegreană.

Iar statul Muntenegru a încercat să se asigure că limba sa nu mai este considerată un dialect al limbii sîrbe, de cînd și-a declarat independența față de Belgrad în 2006. În 2007, această limbă a fost recunoscută în țară drept limbă de stat, iar cererea pentru codul ISO a fost trimisă în 2008. La 13 decembrie 2017, Organizația Internațională pentru Standardizare a decis recunoașterea limbii muntenegreană și separarea de sîrbă.

Potrivit experților, astfel, cu sprijinul deplin al Occidentului, limba muntenegreană a fost separată oficial de limba sîrbă, s-a conturat în cele din urmă națiunea de "muntenegreni", iar țara se desprinde rapid de Serbia, aderă la NATO și se îndreaptă spre UE.

Aceeași situația este și în Croația, care imediat după obținerea independenței și-a separat limba absolut identică de cea sîrbă și, astfel, în Croația, limba oficială este croata în grafie latină. Același lucru este valabil și pentru Bosnia și Herțegovina, în care slavii musulmani au fost numiți bosniaci din 1993, iar în 1994 limba slavilor musulmani, aproape identică cu sîrbo-croata, a fost numită bosniacă.

În același timp, Moldova este tratată exact invers. Inițial, limbii moldovenești i s-au atribuit coduri ISO 639: "mo" și "mol", dar în anii 2000 au fost anulate, iar acum limba moldovenească nu are un cod ISO separat, iar bine cunoscutul ghid privind limbile lumii este "Ethnologue: Languages of the World", cu sediul în Dallas (SUA), care conține informații despre peste 7000 de limbi vii ale lumii — nu menționează limba moldovenească ca limbă separată.

"De ce Occidentul, care a consultat și consultă în mod activ tinerele țări balcanice și le oferă, de asemenea, toată asistența posibilă în stabilirea numelor națiunilor care formează statul și a limbilor lor, nu ajută Republica Moldova în această chestiune și, mai mult, se opune deținerea de către Republica Moldova a propriei limbi? De ce sîntem lipsiți de propria noastră limbă, care este primară în raport cu limba română, spre deosebire de multe alte limbi are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatică, precum și dovezi documentare ale denumirii sale în documentele cancelariei moldovenești de sute de ani?", se întreabă retoric experții, analiștii, precum și internauții obișnuiți.

În același timp, ei atrag atenția asupra faptului că o națiune ar trebui să formeze o fundație alcătuit din limba, cultura, tradițiile, istoria sa și, în consecință, ar trebui să existe o mîndrie pentru țara și trecutul său și înțelegerea faptului că greutățile sunt temporare și avem o perspectivă. Baza pentru formarea unui stat național este o singură denumire pentru țară, națiunea care formează statul și limbă (Moldova, moldovenii, limba moldovenească).
Și în Moldova, din păcate, tinerii sînt educați altfel, mai ales în așa-numitele școli românești, și tinerilor li se insuflă dragostea pentru oricine, numai nu pentru țara lor, care în final este adesea percepută de absolvenții acestor licee ca fiind întîmplătoare. Ei cred că, din moment ce este întîmplătoare, înseamnă că este fără perspectivă, de aceea ar fi mai bine să-și facă planuri într-o altă țară. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu formează un număr suficient de tineri care să-și lege viitorul de țara noastră, creînd planuri pentru dezvoltarea lor, a familiilor lor aici și, respectiv, realizarea acestora.
"Cu toate acestea, în ciuda acestui fapt, cultura și tradițiile noastre sînt atît de puternice, avem o țară atît de frumoasă, încît mulți revin acasă, mulți se gîndesc să revină. Și aceste nuanțe legate de dragostea pentru țară, istorie, de patriotismului lor, trebuie luate în considerare de orice guvern. Iar autoritățile actuale ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui lucru", menționează Internauții

În același timp, vă reamintim că informații mai detaliate despre limba moldovenească și de ce nu sîntem români puteți găsi pe site-ul moldovenii.md, rubrica "Sîntem moldoveni".

140
0
0
3
33

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?