Ce i-a cerut societatea civilă Maiei Sandu

Societatea civilă moldovenească a îndemnat-o pe președinta Maia Sandu să nu promulge o lege de modificare a legislației în vigoare, care propune încetarea publicării Monitorului Oficial în limba rusă.

Acest proiect de lege privind procesul de elaborare și promovare a proiectelor de acte normative a fost adoptat de către Parlamentul RM în prima lectură.

Într-un apel deschis către șeful statului Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, președinții Comisiilor parlamentare pentru legi, numiri și imunități, drepturile omului și relații interetnice, ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, Avocatul Poporului Ceslav Panco, președintele Consiliului pentru Egalitate Jan Feldman, ambasadorul Uniunii Europene în Moldova Janis Mazheiks, coordonatorul rezident al ONU în Moldova Simon Springett, Șeful Biroului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Kelly Keiderling, reprezentanți a peste 20 de organizații civile din Moldova și simpli cetățeni ai Republicii Moldova și-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu intenția autorităților moldovenești de a menține publicarea oficială a legislației doar în limba de stat și de a opri publicarea oficială a acesteia în limba rusă, care este accesibilă pentru sute de mii de cetățeni. Printre aceștia se numără cei care se identifică drept moldoveni, dar nu vorbesc limba de stat, minoritățile naționale, precum și refugiații și alte grupuri vulnerabile.

Autorii apelului au constatat cu îngrijorare că proiectul de lege promovat, prin care se propune sistarea publicării Monitorului Oficial în limba rusă, reprezintă un pas semnificativ înapoi pentru autorități în respectarea, protecția și realizarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale, ale refugiaților și migranților care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

Acest proiect de lege va restricționa accesul la informație și, în consecință, accesul la justiție, accesul la participarea la procesul decizional și la realizarea altor drepturi și libertăți garantate de Constituție, tratatele internaționale și regionale privind drepturile omului, la care Republica Moldova este parte.

După cum s-a menționat, Monitorul Oficial este singurul mijloc oficial de publicare a legislației în RM. Pentru al treilea deceniu, acesta este publicat în două limbi: de stat și rusă.

"Facem apel la autorități să mențină publicarea Monitorului Oficial în limba rusă și, de asemenea, să asigure traducerea informațiilor publice, inclusiv a legislației, în alte limbi, asigurînd implementarea principiilor multilingvismului și multiculturalismului - baza societăților democratice moderne", au declarat autorii apelului deschis.

Aceștia au subliniat că, dacă acest lucru nu se va întîmpla, autoritățile vor restricționa în mod deliberat accesul la legislația publicată oficial pentru aproximativ 500.000 de moldoveni, fără a include regiunea transnistreană - aceștia sînt reprezentanți ai minorităților naționale, precum și refugiați din Ucraina și alți cetățeni străini care locuiesc în Republica Moldova și care nu vorbesc limba de stat sau nu o vorbesc suficient. În același timp, cei mai mulți dintre ei au o înțelegere suficientă a limbii ruse.

Proiectul de lege propune ca traducerea legislației în limba rusă să fie publicată exclusiv în Registrul de Stat al Actelor Juridice de pe site-ul Legis.md, și doar în formă sumară, adică fără traducerea legilor și hotărârilor de modificare și completare a legislației.

În al doilea rînd, după cum a demonstrat practica, site-ul Legis.md poate publica legislația cu întîrzieri, acest site nu conține toate actele normative și există erori în documentele publicate. În al treilea rînd, fără traducerea obligatorie în limba rusă a legilor și a hotărârilor privind modificările și completările, va fi imposibil de a verifica relevanța și corectitudinea legislației în limba rusă.

În consecință, toate acestea vor duce la numeroase erori și la degradarea legislației în limba rusă. Ca urmare, rezidenții care nu vorbesc limba de stat sau nu o vorbesc suficient nu vor putea avea acces la legislație în întregime, ceea ce va afecta semnificativ capacitatea lor de a-și cunoaște și proteja drepturile.

Autorii scrisorii deschise au atras o atenție deosebită asupra faptului că Monitorul Oficial tipărit în limbile de stat și rusă este foarte solicitat de persoanele care execută pedepse în instituțiile penitenciare și care nu au acces la internet. Fiecare Monitor Oficial disponibil în biblioteca instituțiilor penitenciare este o oportunitate pentru deținuți de a-și proteja drepturile, de a primi informații despre schimbările din domeniul juridic, care pot afecta atenuarea pedepsei sau chiar eliberarea. În același timp, deținuții nu au practic nicio posibilitate de a primi consiliere juridică în cadrul asistenței juridice gratuite garantate de stat, iar instituțiile penitenciare nu oferă servicii de traducere.

De asemenea, de la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, Moldova a adăpostit zeci de mii de refugiați din Ucraina, care nu înțeleg limba de stat, dar majoritatea vorbesc limba rusă.

Astfel, absența Monitorului Oficial în limba rusă va afecta realizarea drepturilor omului în rîndul grupurilor vulnerabile. O astfel de măsură este inadecvată și încalcă drepturile omului.

În nota explicativă la proiectul de lege se menționează că anularea publicării Monitorului Oficial în limba rusă va permite economisirea a circa 70.000 de lei pe an (aproximativ 3.500 de euro).

Reprezentanții societății civile au subliniat că taxele care provin de la partea de populație care nu vorbește limba de stat sînt mult mai mari de 70.000 de lei. În plus, autoritățile primesc zeci, dacă nu sute de milioane de euro din partea UE și a partenerilor de dezvoltare, iar argumentul economisirii a 70.000 de lei pe an este derutant. În plus, economisirea la capitolul drepturile omului dăunează atît oamenilor, cît și economiei țării și reduce încrederea oamenilor în autorități.

În cele din urmă, ei au spus că proiectul de lege încalcă angajamentele internaționale și regionale ale Moldovei, precum și nu îndeplinește cerințele stabilite de UE pentru țările candidate.

Astfel, articolul 5 alineatul (2) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice stipulează: "Nicio limitare sau derogare de la oricare dintre drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau existente în orice stat parte la prezentul Pact în temeiul unei legi, convenții, reglementări sau cutume nu poate fi făcută sub pretextul că prezentul Pact nu recunoaște aceste drepturi sau că le recunoaște într-o măsură mai mică. Dispoziții similare sunt cuprinse în articolul 53 "Garanții ale drepturilor omului recunoscute" din Convenția europeană a drepturilor omului și în articolul 22 din Convenția-cadru pentru protecția drepturilor minorităților naționale.

De asemenea, în articolul 2 din Acordul de Asociere semnat între Republica Moldova și UE în 2014, ambele părți și-au reafirmat angajamentul față de drepturile omului și obligațiile asumate în cadrul ONU, al Consiliului Europei și al OSCE. Aceste angajamente includ asigurarea dreptului de acces la informații (inclusiv la informațiile publice oficiale) și a dreptului de a participa la luarea deciziilor, interzicerea discriminării, protecția drepturilor minorităților, precum și obligația de a nu permite regresul în ceea ce privește standardele privind drepturile omului stabilite în legislația RM, inclusiv dacă acestea sunt mai favorabile. Toate aceste obligații vor fi încălcate.

Într-un discurs recent, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că minoritățile naționale din Moldova ar trebui să fie primele care să pledeze pentru aderarea la Uniunea Europeană, deoarece UE are standarde înalte de protecție a drepturilor minorităților naționale, iar Moldova va trebui să facă mai mult pentru aceste comunități.

"Cu toate acestea, dacă proiectul de lege 435 va fi adoptat în varianta propusă, va însemna că integrarea în Uniunea Europeană duce la restrîngerea și încălcarea drepturilor minorităților naționale", spun autorii scrisorii deschise.

Aceștia au subliniat că, în aprilie 2024, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale (CERD) va examina situația din Republica Moldova. Comitetul va fi informat în mod inevitabil despre acest proiect de lege și cu siguranță îi va da o evaluare negativă. De asemenea, problemele lingvistice ale minorităților naționale au fost reflectate în raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova (SWD(2023) 698) din 8 noiembrie 2023[2].[2] Deteriorarea situației privind protecția drepturilor lingvistice ale grupurilor vulnerabile ar putea avea un impact negativ asupra următoarei etape de evaluare a RM de către UE.

În repetate rînduri, societatea civilă a atras atenția autorităților asupra necesității de a spori accesul la informații în celelalte limbi vorbite de cei mai mulți locuitori ai RM. Publicarea de informații în alte limbi, în special în limbile minorităților care trăiesc în țară, este un exemplu excelent de politică și practică responsabilă a statului, precum și un exemplu de preocupare pentru drepturile tuturor oamenilor din țară. Această practică există în multe țări dezvoltate ale lumii, inclusiv în Uniunea Europeană, a cărei aderare este una dintre principalele priorități ale Republicii Moldova.

"Vă îndemnăm să mențineți și să dezvoltați politica și practica multilingvismului în publicațiile oficiale pentru accesul la informațiile oficiale. Acest lucru va contribui la respectarea drepturilor tuturor oamenilor, inclusiv a refugiaților din alte țări, inclusiv din Ucraina, la consolidarea încrederii publice în autorități și la menținerea păcii și armoniei în societatea multinațională din Republica Moldova. Vă îndemnăm să păstrați ceea ce funcționează bine și este necesar pentru cetățenii Republicii Moldova, precum și pentru alte persoane din Republica Moldova, inclusiv pentru refugiații din Ucraina. Vă îndemnăm să asigurați respectarea, protecția și respectarea drepturilor omului, inclusiv a celor ale minorităților naționale din Republica Moldova", au declarat autorii apelului deschis.

Aceștia au solicitat Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, să trimită Parlamentului o inițiativă legislativă pentru a finaliza proiectul de lege nr. 435, care va include propunerile expuse în acest apel și în anexa acestuia; să nu promulge proiectul de lege nr. 435 dacă acesta nu ia în considerare propunerile expuse în acest apel și în anexa acestuia; și deputații și Comisia parlamentară pentru legislație, numiri și imunități să introducă o inițiativă legislativă pentru finalizarea proiectului de lege nr. 435, care va include propunerile prezentate în prezentul apel și în anexa acestuia; să finalizeze proiectul de lege nr. 435 pe baza propunerilor prezentate în prezentul apel și în anexa acestuia.

Reprezentanții Uniunii Europene, ONU, Consiliului Europei și OSCE au fost invitați să își exprime angajamentul față de protecția drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale în UE și în Republica Moldova; să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că proiectul de lege nr. 435 nu respectă standardele privind drepturile omului și drepturile minorităților naționale, precum și angajamentele internaționale și regionale, precum și angajamentele asumate de Republica Moldova față de UE; să solicite autorităților moldovenești să finalizeze proiectul de lege nr. 435 pe baza acestui apel și a anexei la acesta; să ofere sprijin tehnic autorităților Republicii Moldova; și să ofere asistență tehnică autorităților moldovenești în punerea în aplicare a proiectului de lege.

Apelul deschis al societății civile care solicită respectarea drepturilor omului în elaborarea și publicarea actelor normative, cu propunerile autorilor și semnatarilor săi, poate fi studiat aici.