„Există întotdeauna riscul, dacă instabilitatea în Orientul Mijlociu se extinde şi mai ales dacă cuprinde ţări vecine precum Egiptul, care are o populaţie foarte mare, ca lucrurile să poată deveni cu adevărat periculoase”, a declarat Kairidis într-un interviu pentru Reuters.
„Trebuie să fim vigilenţi, trebuie să fim mai apropiaţi în Europa. (Avem nevoie) de o mai bună protecţie a frontierelor, de combaterea reţelelor de contrabandişti, de returnări a celor care nu primesc azil”, a mai spus el, transmite jurnal.
În timpul crizei migraţiei din 2015, guvernele UE s-au confruntat cu un aflux de peste un milion de persoane, în mare parte refugiaţi sirieni, care au ajuns în Grecia prin Turcia.
Într-o perioadă de îngrijorări sporite privind securitatea legate de conflictul Israel-Hamas, Kairidis a spus că Grecia se află în prima linie a discuţiilor UE privind un număr mai mare de expulzări şi returnări de migranţi în urma atacurilor sîngeroase din Belgia şi Franţa.
El s-a referit la uciderea a doi cetăţeni suedezi la Bruxelles săptămîna trecută de un tunisian înarmat care locuia ilegal în Belgia, după ce cererea de azil i-a fost respinsă. Bărbatul a ajuns în UE prin insula italiană Lampedusa, în 2011.
„Avem o situaţie inacceptabilă în care, indiferent dacă cererea voastră este aprobată sau respinsă, puteţi rămîne în Europ. Cheltuim tone de bani şi resurse pentru a evalua aceste cereri... însă la sfîrşitul zilei totul devine o bătaie de joc, a adăugat el, cerînd un mecanism european comun pentru returnarea migranţilor”, a spus Kairidis.
„Numai Europa împreună poate forţa ţările de origine să-şi ia înapoi cetăţenii, prin stimulente şi constrîngeri. Grecia singură nu poate face asta, Belgia singură nu poate face asta”, a subliniat ministrul grec.
Adăuga comentariu