Victor Stepaniuc despre unele lacune din Constituția R. Moldova: identificarea clară a națiunii moldovenești rămîne o problemă

În contextul aniversării celor 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, istoricul și fostul politician Victor Stepaniuc a subliniat existența unor lacune importante în textul constituțional actual, transmite Noi.md

El a spus că, deși Republica Moldova a devenit stat independent în 1991, identificarea clară a națiunii moldovenești rămîne o problemă nerezolvată.

Stepaniuc a explicat că noțiunea de "moldovenească" trebuia introdusă în Constituție încă din 1994 pentru a asigura o identitate națională distinctă, similară cu cea a altor popoare precum lituanienii, georgienii, italienii, etc. Potrivit lui, articolul 10 al Constituției, care menționează "poporul Republica Moldova" fără a specifica un nume concret, reprezintă o lacună majoră ce afectează identitatea națională.

"În orice Constituție este fixat numele poporului care își declară dreptul la autodeterminare. Aceasta este o problemă foarte mare de identitate națională care trebuie rezolvată de către legiuitor", a declarat Stepaniuc.

De asemenea, el a menționat că au existat discuții privind organizarea unui referendum pe această temă atît în perioada președintelui Lucinschi, cît și în timpul mandatului președintelui Voronin, însă acestea nu s-au materializat.

Stepaniuc a criticat și instabilitatea politică și instituțională din Republica Moldova, cauzată de reorganizările frecvente ale structurilor statului, care împiedică principiile continuității și stabilității. El a subliniat că politicienii ar trebui să fie mai atenți la recomandările specialiștilor în politologie, istorie și drept, pentru a asigura o dezvoltare normală a societății și statului.

“Ce înseamnă stabilitatea instituțională? În Republica Parlamentară, unde nu există o cultură politică solidă, structurile statului se reorganizează prea des, lipsind astfel principiul continuității și stabilității. Dacă aceste principii sînt încălcate, atunci societatea și statul nu se pot dezvolta normal”, a spus el.

În final, Stepaniuc a atras atenția asupra atribuțiilor largi ale Curții Constituționale, care, prin interpretările sale, poate modifica Constituția, fapt considerat inadmisibil.

"Orice țară are un singur legiuitor; numai Parlamentul creează norme de drept, iar singurul care ar putea modifica Constituția este însuși poporul, prin intermediul unui referendum", a concluzionat el.

Ziua Constituției Republicii Moldova este marcată anual pe data de 29 iulie. Legea supremă a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 , pe data de 12 august aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 27 august 1994.