Experți juridici: Referendumul din octombrie poate submina Constituția R. Moldova

Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale din R. Moldova va avea loc referendumul constituțional pentru revizuirea Constituției privind integrarea țării în Uniunea Europeană.

Gheorghe Costachi, doctor habilitat în drept, profesor universitar și cercetător științific principal în cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, a vorbit în cadrul unei conferințe din numele său și al lui Valeriu Kuciuk, doctor în drept și președinte al Institutului Justiției Constituționale, cu privire la consecințele acestui plebiscit asupra securității constituționale a țării, transmite Noi.md

Cei doi cercetători au realizat o analiză amănunțită a propunerilor legislative asociate acestui referendum și au identificat mai multe probleme care ar putea avea consecințe grave asupra Republicii Moldova.

Potrivit lor, un semn mare de întrebare ridică faptul că inițiativa legislativa a Parlamentului privind organizarea plebiscitului, a primit aviz pozitiv de la Curtea Constituțională la 16 aprilie 2024.

"În primul rînd, aceasta ține de propunerea consolidării identității europene a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea drumului european al țării prin includerea acestei idei în preambulul Constituției, subliniind că integrarea în UE este declarată scop strategic al Republicii Moldova. În opinia noastră, aceasta este atît o greșală de tehnică legislativă, contrară prevederilor Legii 100/2917, cît și un supliment ideologic, fag și contrar prevederilor exprese ale Constituției și, prin urmare, inițiativa legislativă dată este una neconstituțională.

Desemnarea ireversibilității drumului european al țării în preambulul Constituției, formalizează conceptual o idee politică ridicînd-o la nivel de obligație constituțională, dar în esență această idee politică exprimă interesul politic, viziunea politică asupra lumii și/sau idealul politic al unuia sau a mai multor partide politice. Deci, este vorba de un principiu ideologic. În același timp, în baza acestui principiu politic, apare obligația statului de a stabili, pe această bază ideologică, o evaluare a dezirabilității unei anumite existențe sociale, social-ecoinomice și politice. Totodată, actuala Constituție interzice direct înființarea oricăror ideologii, precizînd clar în articolul 5 partea (2) că „Nici o ideologie nu poate fi constituită ca ideologie oficială de stat”. Prin urmare, astfel de prevederi nu pot fi înscrise în Constituție, fiindcă Constituția interzice expres acest fapt. Și atunci trebuie să ne conducem de prevederile art.7 din Constituție, care stabilesc clar că „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă.

Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică”. Ne punem întrebarea, de ce judecătorii constituționali de la Curtea Constituțională, care pronunță hotarîrile sale în numele Republicii Moldova, au trecut cu vederea acest fapt neconstituțional, avizîind pozitiv initiațiva legislativă respectivă a corpului parlamentar?", se întreabă cercetătorii.

A doua chestiune, care a fost cercetată, se referă la normele abstracte prezente în proiectul de lege constituțională, care propunînd un nou capitol al Constituției „Integrarea în Uniunea Europeana”, care prevede că aderarea Republicii Moldova la tratatele fondatoare ale UE este aprobată de Parlament prin lege organică, iar după aderare, aceste tratate constitutive și alte acte juridice, care au caracter obligatoriu în UE, vor avea prioritate față de prevederile legislației interne ale Republicii Moldova.

"Pe lîngă faptul că aceste prevederi contravin mai multor norme constituționale, inclusiv articolelor 1, 2, 4, 5 etc., ele încalcă principiile unității materiei constituționale și a preeminenței dreptului. Astfel, normele propuse în Constituție introduc o contradicție principială între diferite norme și text constituțional, opunîndu-le atît juridic, cît și doctrinar, dar în special constituțional. Asa, art. 142 definește clar limitele revizuirii constituționale, deoarece prevederile referitoare la caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și la neutralitatea permanentă a acestuia, nu pot fi revizuite decît dacă sînt aprobate prin referendum de majoritatea cetățenilor incluși în listele electorale. Mai mult, nu este permisă revizuirea normelor constituționale, a căror consecință ar fi desființarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. Dar adoptarea prin lege organică a unor modificari în Constituție, nu încalcă oare normele în vigoare a constituției, care prevăd clar ca constituția poate fi modificată doar printr-o lege constituțională.

La rîndul său legea constituțională se adoptă conform altei proceduri decît legea organică sau cea ordinară. Ne punem întrebarea, de ce judecătorii constituționali, de asemenea, nu au observat aceasta contradicțue și acest flagrant constituțional? Mai ales că revizuirea normelor constituționale, a căror consecință ar fi desființarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora NU ESTE PERMISA. Și dacă actele juridice ale UE vor afecta caracterul suveran, independent și unitar al statului, ce facem? Sau dacă deciziile organelor de lucru ale UE vor pune în pericol neutralitatea permanentă a Moldovei, doar se cunoașste că UE este implicată în confictul miliatar ruso-ucrainean, livrînd Ucrainei arme și muniții, fiind inițiator de sancțiuni internaționale, inclusiv a blocat comerțul direct cu Federația Rusă și Belorusia. Ce va face Moldova, statul și businessul, cum se va conduce Moldova de normele de neutralitate permanentă consfințite în buchia constituțională?

Sau ne dezicem de neutralitate, interzicem comerțul cu aceste două state și aplicăm tot arsenalul de razboi indirect în relațiile cu Federația Rusă și Belorusia. Întrebarea noastră este – negăm constituția și aducem războiul la noi acasă? Or altfel, cum ar trebui aceste acte să aibă prioritate față de Constituția Republicii Moldova, față de prevederile legilor interne ale Republicii Moldova, fără a trece ratificarea lor prin Parlament? Or, este acceptabilă o altă modalitate de implementare a unor norme juridice în cadrul legal al țării?", menționează Gheorghe Costachi.

În același timp, se atrage atenția asupra faptului că Curtea Constituțională a statuat că această inițiativă a parlamentarilor nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și statutul său neutru. Însă, conform Constituției, aceste patru prevederi (suveranitatea, independența, unitatea statului și statutul său neutru) pot fi revizuite doar dacă sînt aprobate prin referendum cu majoritatea cetăţenilor incluşi în listele electorale. Dar avînd suportul mentionat supra, oferit de Curtea Constituțională se contureaza o altă realitate cvasi-juridică.

"Astfel, în opinia noastră, Curtea Constituțională a deliberat în mod conștient și penal acest lucru, deoarece în acest caz, revizuirea constituției va avea loc dacă o votează o simplă majoritate a cetățenilor care vor participa la referendumul din 20 octombrie. În același timp, decizia luată în cadrul referendumului va obține statutul său legal dacă la alegeri vor vota o treime (1/3) din numarul alegătorilor înscriși în listele electorale.

Și în așa mod, renunțarea la suveranitate, independență, la integritatea teritorială și la neutralitate, vor putea fi adoptate de deputați în procedură ordinară. Încă o dată subliniem ciudățenia faptului că Curtea Constituțională nu a observat toate aceste iregularități avizînd pozitiv initiațiva referendumului republican. Astfel, urmare a cercetării juridice efectuate, ne punem întrebarea - prin rescrierea Constituției, prin introducerea în Constituție a unei noi modalitati de revizuire a ei de către o simplă majoritate a deputaților, ce se dorește? care este scopul acestor modificări propuse sub paravanul integrării europene?

Fără a cerceta scopurile politice ale grupului politic inițiator al referendumului republican, vom expune concluziile noastre privind efectul acestor modificări în Constituție, în cazul în care poporul le va vota (adică va vota “pentru” majoritatea cetăţenilor incluşi în listele electorale). Este de subliniat, ca votarea acestui proiect de lege cu o simplă majoritate de 1/3 și mai mult de votanți (dar mai puțini ca o majoritate a cetăţenilor incluşi în listele electorale) conduce de drept la nevalabilitatea referendumului", atrage atenția Gheorghe Costachi.

În concluzie, cei doi cercetători atrag atenția asupra pericolelor majore care pîndesc Republica Moldova în contextul acestui referendum, subliniind că Constituția țării riscă să își piardă calitatea de Lege Supremă.

Astfel:

1. Constituția Republicii Moldova va pierde calitatea sa de Lege supremă, fiindcă normele juridice ale UE, de drept vor avea prioritate în fața normelor de drept național.
2. O simplă majoritate a corpului parlamentar (51 de deputați) va obține dreptul de a supune revizuirii normele constituționale în procedura ordinară legislativă.
3. O simplă majoritate a corpului parlamentar (51 de deputați) va obtine dreptul de a supune revizuirii dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului.
4. O simplă majoritate a corpului parlamentar (51 de deputati) va obține dreptul de a revizui Constituția chiar daca aceasta ar avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
5. Avînd în vedere dreptul de a revizui nelimitat Constitutia, statul moldovenesc poate fi lichidat printr-o hotarîre a unei simple majorități a corpului parlamentar (51 de deputați).

Si aceasta este grav!