Primele așezări umane pe moșia satului Glinjeni au apărut în mileniile IV-III î.Hr. Încă 4 sate au luat fiinţă aici în jurul anilor 300-400 î. Hr. Două din ele erau fortificate cu şanţuri şi valuri de apărare. În jurul anului 200 î.Hr. toate aşezările au ars, ca urmare a invaziei triburilor germanice ale bastarnilor, pe vetrele lor fiind atestate urme de case arse și obiecte casnice din epoca timpurie a fierului.
După întemeierea Moldovei, s-a format satul actual Glinjeni. Documentele atestă pentru prima dată această silişte la 20 aprilie 1554, într-un uric de la Alexandru Lăpuşneanu, prin care logofătului loan Movilă i se întăreşte satul Glinjeanii pe Nistru. În 1582 Iancu Voievod confirma stăpînirea lui Ioan Movilămmare vornic și Simion Movilă paharnic asupra satului. Voievodul Radu Mihnea dăruieşte în 1624 o parte din ocina satului "Glinjeni cu mori în apa Cernavoda" postelnicului Enache, iar domnitorul Moise Movilă dă în 1634 o altă parte a acestui sat Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi. Vasile Lupu a confirmat Mănăstirii Sf. Sava stăpînirea asupra moşiei Glinjeni dăruită de către postelnicul Enache.
Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.
Adăuga comentariu