X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Alegerile din SUA ca alegere a destinului întregii lumi

17 noi. 2016,, 11:30   Externe
8996 2
Выборы в США как выбор судьбы мира
Foto: lenta.ru

Veaceslav Matveev

Evenimentele evoluează cu viteză nemaiîntîlnită. Imaginea geopolitică a zilei de ieri pur și simplu se destramă.


Asta se referă la multe regiuni ale lumii, dar astăzi a afectat și inima hărții politice a lumii – Statele Unite ale Americii.

Cu doar cîteva săptămîni în urmă, lumea se afla în mîinile oamenilor de ieri…

Încă mai ieri, presa internațională abunda de informații referitoare la avantajul total al lui Hillary Clinton asupra lui Donald Trump, iar fiecare politician „respectabil” anunța despre victoria lui Clinton și despre imposibilitatea victoriei lui Trump. Cîrdășia era totală. Se părea că toată „elita mondială” a convenit să opună rezistență candidatului republicanilor și că iată-iată lumea o va lua razna în isteria de critici ale ideilor lui Trump. Deosebit de agresiv își exprimau emoțiile unele staruri de la Hollywood și pseudo-politicienii de tot genul, analiști și observatori politici. Alegerile din SUA au polarizat ca niciodată nu doar opinia publică a americanilor, dar și opinia publică mondială.

Au rămas probleme tehnice

Marți, 8 noiembrie, în SUA, au avut loc alegerile prezidențiale pentru a 58-a oară. Candidatul Partidului Republican, Donald Trump, a obținut o victorie convingătoare, acumulînd deja 290 de voturi ale colegiului electorilor. Candidatul Partidului Democrat, Hillary Clinton, are 230 de voturi. La momentul publicării acestui articol, nu erau distribuite 20 de voturi ale electorilor, fapt ce nu va influența rezultatul definitiv. În afara principalilor pretendenți, în buletinele electorale au figurat și numele lui Harry Jonson (Partidul Libertarian), Jill Stein (Partidul Verzilor) și alții.

Alegerile nu s-au finalizat, dar urmează doar niște aspecte tehnice. Donald Trump, practic, a cîștigat, însă președintele va fi ales definitiv pe 19 decembrie, în cadrul votării colegiului electorilor și, oficial, Trump va deveni președinte doar după acest vot și inaugurarea ce va avea loc pe 20 ianuarie 2017. În America poporul își alege președintele. El alege electorii, care sînt legați cu o candidatură sau alta. Aceasta este, practic, o republică aristocrată, unde a fost creat un sistem electoral foarte delicat. În pofida arhaismului său, acest sistem s-a afirmat în istoria SUA și tradițional, consolidează structura politică americană, creînd stabilitate și succesiune în conducerea statului.

Încă în noaptea spre 9 noiembrie, agențiile Bloomberg și Associated Press l-au numit pe Trump cel de-al 45-lea președinte al SUA. Postul de televiziune CNN a comunicat că Hillary Clinton și-a recunoscut înfrîngerea. Candidatul Partidului Democrat nu a ținut personal discursuri în fața adepților săi. Șeful staffului electoral al lui Hillary Clinton, John Podesta, i-a chemat pe cei adunați în cartierul lui Clinton să plece pe la casele lor. Însă în California au început protestele studenților și marginalilor. Acesta este un precedent periculos și nu este exclusă posibilitatea că unii reprezentanți ai „elitei mondiale” ar putea încerca să utilizeze înfrîngerea lui Clinton în interesele sale și să clatine barca politică americană, fapt ce este foarte periculos, ținînd cont de rolul-cheie al SUA în sistemele politice și economice mondiale.

Reacția în lume

Și în lume rezultatele alegerilor au fost percepute neunivoc. S-a observat o anumită divizare în discuțiile și declarațiile liderilor lumii. Rusia a reacționat imediat și pozitiv la rezultatul alegerilor americane. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a expediat celui de-al 45-lea președinte al SUA o telegramă și un mesaj, exprimîndu-și speranța că dialogul dintre Moscova și Washington se va impulsiona și va servi intereselor ambelor țări.

Într-un interviu pentru BBC, reprezentantul oficial al MAE rus, Maria Zaharova, a salutat victoria lui Trump, menționînd că Rusia, cu siguranță, dorește să-și îmbunătășească relațiile cu Statele Unite. „Acest lucru va servi nu doar intereselor Rusiei și SUA, dar și alor întregii lumi. Există multe probleme complicate ce necesită interacțiunea noastră”, a spus Zaharova.

Kremlinul și-a manifestat și anterior simpatia față de Tump, înțelegînd că victoria lui Clinton ar putea complica relațiile ruso-americane, care și așa sînt complicate. Or, noi ținem minte rolul lui Hillary Clinton în revoluția arabă, care este legată direct cu activitatea ei în funcția de secretar de stat, și tragedia Iugoslaviei, distruse într-o confruntare inegală în timpul mandatului soțului ei și „susținătorului” valorilor democratice Bill Clinton.

În general, victoria ei ar fi sporit semnificativ pericolul evoluției confruntării în lume, inclusiv conflictele militare. Altceva e Trump – omul care percepe altfel interesele Americii, a cărui poziție era întotdeauna mai tolerantă față de aliații Rusiei și dură, fără compromis, față de fundamentaliștii din Orient și marginalii politici din Occident – libertarienii și radical-liberalii. Astfel, lumea a obținut o speranță că cei doi actori mondiali principali – SUA și Rusia – vor găsi limbaj comun. Rusia are șansa să obțină un aliat foarte puternic în lupta cu ISIS. Lumea a obținut șansa la o evoluție progresistă și apropierea dintre estul și vestul civilizației indoeuropene, civilizației creștine a nordului unificat și unic, pe care anumite forțe, în perioada postbelică o divizează și o asmuță.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a propus noului președinte al SUA, Donald Trump, să continue cooperarea strînsă dintre cele două țări, bazîndu-se pe valori comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor și demnității omului, indiferent de originea etnică, culoarea pielii, convingerilor religioase. „Cel care conduce un asemenea stat mare poartă răspundere pentru acțiunile ale căror consecințe sînt resimțite în toată lumea”, a spus Merkel.

Șeful Parlamentului European, Martin Schulz, se așteaptă la complicarea relațiilor cu SUA pe timpul mandatului noului președinte, Donald Trump. „Pe noi nu ne bucură rezultatele alegerilor din America, a spus Schulz într-un interviu pentru postul de televiziune ZDF. Totuși, Trump este președintele ales al Statelor Unite, care merită respectul nostru”. Politicianul și-a exprimat speranța că și Trump, la rîndul său, îi va respecta pe europeni.

„Trebuie să stabilim o cooperare fructuoasă la maximum și cu noul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat președintele fracțiunii CDU/CSU din Bundestag, Volker Kauder. Un parteneriat transatlantic strîns rămîne a fi extrem de important pentru Germania și Europa”, a opinat Schulz.

Premierul Marii Britanii, Tereza May, l-a felicitat pe învingătorul alegerilor americane, menționînd că Britania și SUA au relații speciale durabile, bazate pe libertate, democrație și antreprenoriat.

Vecinul de sud al SUA – Mexicul – a reacționat printr-o prognoză sumbră la alegerea candidatului republican, care a promis să construiască un zid la frontiera celor două state. Precum a menționat publicația „El Universal”, valuta locală, pesoul, se află în cădere liberă, iar acum țara se așteaptă la cel mai prost scenariu de evoluție a situației.

Ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, pe contul său de Twitter, l-a felicitat pe Donald Trump cu ocazia victoriei și a spus că Ankara își va consolida relațiile cu Statele Unite, bazate pe încredere și cooperare.

„Relațiile de prietenie dintre Italia și SUA nu se vor schimba după alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, consideră ministrul de externe al Italiei, Paolo Gentiloni. Noi nu vom schimba fundamentul politicii noastre externe și vom continua cooperarea cu SUA. De asemenea, nu se va schimba nici neacceptarea de către Italia a protecționismului și izolaționismului”.

Trecînd în revistă reacția liderilor mondial, vom menționa elita politică franceză, deoarece această țară, peste un an, se va afla în fața unei asemenea alegeri și în această țară amenințările sociale și economice sînt similare cu cele americane. Președintele Franței, Francois Hollande, intenționează să coopereze cu noua administrație americană, dar cu prudență. Hollande intenționează să manifeste prudență, „luînd în considerare unele poziții” adoptat de Donald Trump în cadrul campaniei electorale. Președintele francez, de asemenea, a chemat la învățarea unor lecții din rezultatele alegerilor americane, al căror sens „depășește limitele Statelor Unite”.

„Felicitări noului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, și poporului american liber! MLP”, această exclamație a apărut pe contul „Twitter” al liderului „Frontului Național”, Marine Le Pen. Ea a fost prima dintre liderii politici din Franța care l-a felicitat pe Donald Trump cu ocazia alegerilor în postul de președinte al SUA. Președintele Franței, socialistul Francois Hollande, care era pregătit de un alt scenariu, nu s-a grăbit cu felicitările.

Vom menționa, de asemenea, că Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen și fondatorul „Frontului Național”, și-a exprimat o bucurie la fel de mare în legătură cu victoria lui Trump și a prezis repetarea scenariului american în Franța. „Americanii doresc ca Donald Trump să devină președintele poporului său. Astăzi – Statele Unite, mîine – Franța. Bravo!”, a scris pe Twitter politicianul, în vîrstă de 88 de ani.

Prietenul apropiat al lui Francois Hollande și secretarul general al Partidului Socialist, aflat la guvernare, Jean-Christophe Cambadelis, a chemat la tragerea concluziilor corespunzătoare din alegerile americane. „Stînga este avertizată! Vom continua să ne ocupăm cu o prostie iresponsabilă și noi ne vom trezi cu Marine Le Pen”, a scris Cambadelis, adăugînd la mesajul de pe Twitter tag-ul „Alegerile prezidențiale-2017”.

Ministrul de externe al Franței, Jean-Marc Ayrault, într-un interviu pentru France-2 și-a exprimat îngrijorarea față de candidatura lui Trump în rolul de președinte al SUA: „Trebuie să vedem ce va dori să facă acest președinte, pentru că toate declarațiile lui de pînă acum trezesc îngrijorare”. Ministrul de externe manifestă o îngrijorare aparte față de soarta acordului de la Paris privind climatul, semnat pe timpul lui Obama, precum și acordurile privind problema nucleară iraniană. Ministrul francez este îngrijorat și din cauza poziției lui Trump față de Kremlin. „Apar multe întrebări, a adăugat Ayrault. Noi și așa trăim într-o lume instabilă, chiar periculoasă, care acum trece prin schimbări radicale”.

Alte fapte privind alegerile din SUA. „Victoria lui Trump nu e un fenomen izolat, iar victoria lui neașteptată s-ar putea repeta și în Europa”, a declarat partidul de extremă stînga din Belgia „Vlaams Belang” („Interesul flamand”), pledînd pentru independența Flandrei, restricționarea imigrației, precum și pentru păstrarea valorilor tradiționale flamande. „Alegerile din SUA au demonstrat din nou cît de departe sînt politicienii de popor”, a scris liderul partidului, Tom van Grieken pe Twitter, făcînd aluzie la aroganța lui Hillary Clinton.

„Deutsche Welle” comunică că succesul lui Trump este exemplul unui rebel cu o atitudine oarecum disprețuitoare față de om, al unui populism vulgar și o palmă răsunătoare dată elitei americane, clasei politice și lui Hillary Clinton, ce o reprezintă. Însă acest lucru putea fi scris doar de o persoană ce nu pricepe nimic în esența acestor alegeri și în evenimentele din SUA.

Să încercăm să înțelegem această problemă. Așadar, declarațiile oficiale se reduc la faptul că victoria lui Trump este victoria lui Putin și revolta populismului și izolaționismului din SUA. E adevărat acest lucru? Noi vedem cum s-a divizat lumea după alegerile americane. Polarizarea a atins cote maxime și aceasta trezește îngrijorare.

Voința familiei Rotschild și a clanului ei mondial

Însă o îngrijorare deosebită trezește poziția persoanelor care nu înțeleg esența celor întîmplate în SUA. Principalii politologi nu prezintă publicului larg destul de profund și obiectiv esența victoriei lui Trump. Și, desigur, aici influența rusă și poziția președintelui Rusiei, Vladimir Putin nu au nicio legătură. Or, poți să arunci milioane de dolari pe piața americană, dar nu poți cumpăra voturile acelor milioane care au susținut un candidat la funcția de președinte, la fel cum nu poți închide ochii asupra politicii proaste a lui Barack Obama – acest Gorbaciov american, care, pe timpul aflării sale la putere, în pauzele dintre partidele de baschet, distrugea tot ce se numea tradiții politice americane.

Jocul cu islamiștii radicali, cochetarea cu China, transferul vectorilor strategici ai politicii externe în regiunea pacificului, vizitele fără sens în Africa, raționamentele pacifiste, a căror esență era să-i lipsească pe americani de armele personale în fața fundamentalismului ce înaintează și a nebuniei marginalilor de culoare din țară, lipsa totală a unei poziții față de Orientul Apropiat, condamnarea fățișă a ISIS-ului și, totodată, susținerea rebelilor moderați, fapt ce este o imixtiune deschisă în afacerile interne ale statului suveran Siria, a cărei capitală este cu două mii de ani mai veche decît statalitatea americană. Dar și conflictele cu Rusia, conducerea Israelului, grimasele politice față de această țară și, în același timp, ura nestăvilită față de Assad, Gaddafi și alți lideri teferi ai lumii arabe, susținerea redislocării bazei industriale din SUA și China, adică executarea întocmai a voinței așa-zisei „elite mondiale”.

Este vorba despre acea „elită”, ai cărei lideri au distrus URSS, iar astăzi distrug economiile Uniunii Europene și SUA, dezindustrializînd și marginalizînd acești actori politici globali. Or, cine dacă nu „elitarul” „Goldman Sachs” a stat în spatele recomandărilor economice și reformelor din Grecia, or, cine dacă nu satelitul acestei „elite” George Soros și fundațiile lui stau în spatele marșului migranților din Orientul Apropiat și Maghrebului spre Europa?

Cînd liderii islamiștilor radicali au fost întrebați cum se poate contacta conducerea mișcărilor fundamentaliste, unul dintre ei a răspuns: „Totul se decide la Londra. Acolo sînt principalele fonduri și centre politice”. Însă Londra demult nu mai aparține vechilor elite britanice. La Londra adepții fanatismului religios oriental demult violează femeile și le maltratează pentru că poartă fuste scurte, pentru că Londra este capitala politică a „elitei mondiale”, care astăzi este cedată fanaților radicali, în speranța de a se muta la Hong Kong.

Dar principalul reprezentant al „elitei mondiale” în SUA este familia Clinton, care a distrus Iugoslavia. Pentru ce? Răspunsul e simplu – pentru politica independentă și pentru că Miloșevici deținea o parte din fondul societăților secrete ale Marelui Orient. El ținea casa și nu dorea să o cedeze. Pentru asta a și fost distrus, or, Marele Orient, după renunțarea la Dumnezeu și nemurirea sufletului – a două porunci vechi a masoneriei mondiale, a devenit „cooperativa” noii „elite mondiale” încă în secolul XIX. Însă toate au un sfîrșit.

Astăzi, ei au pierdut în SUA și Clinton nu a devenit președinte. Mîine îi așteaptă noi înfrîngeri. America este doar începutul. Elita americană veche și tradițională s-a dovedit a fi mai puternică decît cea sovietică, britanică sau europeană. „Noua elită mondială” nu a avut curajul să țină piept urmașilor templierilor și scoțienilor post-stewart, tradiționaliștilor irlandezi și conservatorilor de extremă dreapta. Stîngismul, troțkismul și libertarianismul au fost respinse de majoritatea populației americane. Clasa medie nu a putut fi convinsă să voteze pentru propria distrugere și dezindustrializarea țării. Pentru mazochismul politic, pentru globalizarea radicală, pentru politica dementă în Orientul Apropiat și un șir de revoluții arabe, pentru reformele pseudo-socialiste și politica oarbă de migrație.

Ce totuși e important în aceste alegeri

Întotdeauna trebuie să existe ceva important, precum a spus Karl Friedrich Hieronimus baron von Munchhausen, la sfîrșitul filmului lui Mark Zaharov „Același Munchhausen” (1979). Despre ce e important astăzi nu se discută deschis. Însă liderii mondiali cunosc esența curenților subacvatici din geopolitica modernă. La ultimele alegeri din SUA s-au confruntat două poluri, două forțe și două căi de dezvoltare. Noi deja am scris pe această temă în unul dintre materialele analitice. Noi scriam că aceste două poluri nu sînt democrații și republicanii, nu sînt adepții lui Putin sau Rockefeller, nu sînt stînga și dreapta. Aici, cum se zice, țintește mai sus. Lupta se duce în vîrful piramidei politice a lumii. Problema constă în ideile și planurile liderilor mondiali și în confruntarea lor seculară.

Potrivit lui Platon, anume ideile preced lumea fenomenelor naturale, anume ele constituie lucrurile importante, atît în societate, cît și în natură. Astăzi, în SUA două idei principale conduc balul. Două căi de dezvoltare și două clanuri mondiale, cu origini din Evul Mediu sau chiar din antichitate. Genealogul francez Jean-Luis Beaucarnot a comunicat recent rezultatele studiilor lui istorice.

Potrivit acestora, atît Hillary Clinton, cît și președintele Franței, Francois Hollande, sînt urmașii regilor francezi. Dar nu pur și simplu regi, ci „regilor blestemați”, precum scria scriitorul francez Maurice Druon în ciclul său de romane „Regii blestemați”. „Hillary Clinton este urmaș (în a 23-a generație) a regelui francez Ludovic al X-lea. Hollande, la rîndul său – urmașul lui Philippe al V-lea Lungul. Ludovic al X-lea și Philippe al V-lea sînt feciorii lui Philippe al IV cel Frumos, care a intrat în istorie, inclusiv „grație” distrugerii dure a Ordinului Templierilor, care, murind pe rug, l-au blestemat pe el și întreaga lui familie”. (RFI).

Astfel, așa-zișii „regi blestemați”, care au distrus Ordinul Templierilor, își continuă confruntarea istorică atît în Franța, cît și în SUA. Am scris anterior că SUA este un proiect al templierilor, un stat creat la inițiativa templierilor, a celor care s-au răsculat împotriva proiectului dinastiilor regale din Europa și bancherii lor. Și acest proiect încearcă să-l distrugă sistematic familiile Clinton și Obama…. Astăzi, după epurarea în masă în secolul XX a societăților secrete și a organizațiilor inițiatice din Europa și America, au rămas doar două proiecte globale și profund mistice și sacre.

Proiectul templierilor este o republică aristocrată, realizată în prezent în SUA, în baza colegiului electorilor. Și proiectul regelui lumii. El este apărat de tradițiile avraamice și casele regale ale Europei. Altfel spus, este proiectul urmașilor Merovingienilor și carolingienilor. Cu ultimii sînt aliați cei ce provin din Casa lui David. Aceste două proiecte reprezintă pe harta geopolitică a lumii două viziuni diferite ale acestei lumi și două viziuni diferite ale evoluției omenirii.

Proiectele diferă!

Principala diferență constă în rădăcinile tradiției inițiatice. Trump este o expresie radicală și luminoasă a proiectului templierilor a așa-zisului vis american. Obama și Clinton constituie o sinteză a proiectelor avraamice și carolingienilor. Astfel, lupta începută de Filip cel Frumos în Franța în anul 1307, cu distrugerea Ordinului Templului, continuă astăzi în SUA și Europa. Însă originile acestei confruntări sînt și mai vechi, și filozofic, și istoric. Ele sînt vechi ca și lupta dintre gnostici și creaționiști, ca lupta Indiei și Iranului zoroastrian, a lui Hristos și Sinedrion, a șahului iranian Darius și Alexandru Macedon.

Astăzi, această confruntare s-a manifestat cu o nouă putere în SUA, unde se decide nu doar soarta acestei superputeri, dar și soarta întregii lumi civilizate. Taina lui Hristos, taina tăcerii lui și a viitoarei apariții este taina acestei confruntări, de aceea, alegerile din SUA sînt începutul luptei escatologice a ultimelor timpuri, iar alegerea se decide nu doar la Washington, dar și în inimile fiecăruia dintre noi. Pur și simplu fiecare își are timpul său și voința sa în alegerea sorții.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?