Un cadou «regal» rușilor

În zona istorică a capitalei moldovene va mai apărea un monument. Se preconizează, că la începutul toamnei pe teritoriul adiacent liceului teoretic româno-francez, care poartă numele lui Gheorghe Asachi, și alături de Biserica Sf. Teodora de la Sihla, care aparține mitropoliei Basarabiei, va fi inaugurat un monument ce o va imortaliza pe Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg, Regina României.

Multor oameni această veste le-a provocat o uimire sinceră și o întrebare: ce a făcut această femeie așa de remarcabil pentru țara noastră, că a meritat un monument de bronz înalt de opt metri, care este mai înalt chiar și ca monumentul domnitorului moldovean Ștefan cel Mare?

Pentru care merite?

Istoria promovării monumentului Reginei Maria a României datează din 2018, când Asociația Monumentum a luat inițiativa de a perpetua memoria acestei personalități puțin cunoscute pentru moldoveni. Aceștia și-au coordonat acțiunile cu reprezentanți ai Casei Regale a României, au primit avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice privind amplasarea sculpturii, au colaborat activ cu Primăria Chișinău, unde au prezentat proiectul și au primit aprobarea Direcției Educație, Tineret și Sport, iar apoi și a Consiliului Municipal Chișinău. Și la începutul lui martie, 2022 a fost adoptată o rezoluție de guvern care permite construirea acestei statui.

Toate cheltuielile pentru organizarea concursului, elaborarea documentației de proiectare, realizarea sculpturii și amenajarea zonei în care va fi instalată au fost suportate de inițiatorul proiectului Associația Monumentum, care a anunțat că toate costurile vor fi acoperite din donații, bani de sponsorizare si alte surse neinterzise de lege. Inițial, se preconiza că întreaga lucrare va costa aproximativ 60 de mii de euro.

În februarie, 2024 proiectul unei hotărâri de guvern prezentat de actualul ministru al Culturii Sergiu Prodan la o ședință a Cabinetului de Miniștri, elaborat de Ministerul Culturii în baza deciziei CMC, dar și a art. 7 alin.1 din Legea nr.192 din 30 septembrie 2011 „Cu privire la monumentele publice”, la solicitarea asociației Monumentum din 26 noiembrie 2021.

Un număr considerabil de oameni, care au aflat despre această știre, și-au pus o întrebare logică: pentru ce merite se va ridica în centrul Chișinăului un monument al reginei române? Din nota explicativă la proiectul de hotărâre aflăm explicația Ministerului Culturii și, prin urmare, a guvernului care a aprobat acest document.

«Monumentul se propune a fi ridicat pentru perpetuarea memoriei Reginei Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha a României - o figură de excepție în istoria națională. Regina Maria, inteligentă și plină de vitalitate, de origine engleză, avea o înțelegere profundă a poporului român, a culturii, a obiceiurilor și, mai ales, a aspirațiilor românești care i-au devenit proprii. A fost o luptătoare neînfricată, fondatoarea Comitetului de Ambulanță ”Regina Maria” în Franța, organizatoare a numeroase spitale de campanie în timpul Primului Război Mondial, apărătoare a intereselor românești la Conferința de Pace de la Paris și membră- corespondentă a Academiei Franceze de Arte Fine. În a. 1914, odată cu încoronarea Prințului Ferdinand ca Rege al României, Prințesa Maria a devenit regină. În noua sa funcție, s-a implicat activ în viața politică și culturală a României, inițiind și coordonând proiecte sociale de mare importanță națională. După Marea Unire a Principatelor Române, la 15 octombrie 1922, în Catedrala din Alba Iulia, împreună cu soțul său Ferdinand I, a fost încoronată Regina tuturor românilor, semnificând unirea tuturor teritoriilor românești sub o singură coroană. De-a lungul vieții, Regina Maria s-a bucurat de dragostea și recunoștința locuitorilor din toate provinciile istorice românești, inclusiv din Basarabia. În ținutul dintre Prut și Nistru, numele Reginei Maria este asociat cu integrarea națională și reforma agrară. În perioada interbelică, una dintre cele mai vechi instituții din Basarabia a fost Gimnaziul de zemstvă Nr. 1 pentru fete, acum Liceul Teoretic care poartă numele lui G. Asachi din Chișinău, a purtat numele „Regina Maria”. Din acest motiv, se propune amplasarea monumentului pe teritoriul adiacent acestei instituții publice, pe strada București, 64”, se arată în nota explicativă.

Asociația s-a ciocnit de un Consiliul Național distant

Dar, după cum s-a dovedit, au existat multe controverse în jurul acestui proiect, pentru că nu totul este așa de simplu și inofensiv cum pare la prima vedere. Jurnalista Noi.md, în timp ce pregătea acest material, a descoperit pe site-ul BucPress al or. Cernăuți un comunicat de presă al Asociației Monumentum, din 26 ianuarie, 2023. Autorii acuzau Consiliul național al monumentelor publice, condus la acea vreme de Tudor Zbîrnea, directorul Muzeului Național de Arte, că blochează inițiativa privind instalarea monumentului Reginei Maria a României.

În comunicatul de presă se precizează, că în primăvara anului 2022, Asociația Monumentum a organizat un concurs de selectare a autorului statuii, în care a învins sculptorul Veaceslav Jiglițchii, „premiat anterior de Președintele Poloniei, Ministerul Culturii al Ucrainei. și Parlamentul Portugaliei pentru munca sa”. În același timp, Ministerul Culturii din Republica Moldova a refuzat să organizeze un astfel de concurs, dat fiind că monumentul urma să fie ridicat cu fonduri extrabugetare.

După obținerea certificatului de urbanism pentru proiectarea și finalizarea proiectului de ridicare a monumentului, asociația a depus actele la Consiliul Național al Monumentelor Publice pentru a obține un aviz pozitiv la etapa de proiect de concept (acest aviz este necesar pentru obținerea autorizației de construcție). Dar consiliul, după cum reiese din comunicatul de presă, a refuzat de trei ori să elibereze autorizația: la 13 iunie 2020, 25 mai 2022 și în august, 2022.

«La fiecare ședință a Consiliului Național al Monumentelor Publice s-a discutat doar despre bani, unii membri ai Consiliului întrebându-se despre sursa finanțării, sumele care vor fi cheltuite pentru statuie și de ce contractul nu a fost dat altui sculptor „mai bun”. Pentru a-și fundamenta poziția, Tudor Zbîrnea susține că în Republica Moldova există doar doi sculptori capabili să realizeze astfel de statui, dar în momentul de față nu le poate dezvălui numele și recomandă insistent organizarea unui nou concurs pentru selectarea autorului sculpturii Statuia Reginei Maria, deoarece Veaceslav Jiglițchii ar fi un sculptor „mediocru”.

Amintim, că anterior Consiliul Național pentru Monumente Publice a dat un aviz negativ și a blocat inițiativele publice privind instalarea unei statui a domnitorilor Mircea cel Bătrînn (la Ciocana) și a domnitorului Mihai Viteazul (în centrul municipiului Chișinău) din același motiv de presupus „inestetism”. Probabil, pentru acest domn cu rădăcini profunde la Tiraspol, sunt plăcute din punct de vedere estetic doar monumentele rusești, care sunt întreținute și astăzi în detrimentul bugetului Republicii Moldova (statuile lui Kotovschii, Lazo, monumentul eroilor leninismului-Komsomol, etc.)” , - se arată în comunicatul Asociației Monumentum, care l-a acuzat pe Tudor Zbîrnea de acțiuni ilegale și l-a etichetat ca apărător al monumentelor sovietice. În continuare, pe mai multe pagini erau enumerate încălcările care ar fi fost comise de personalitatea artistică, care conducea atunci Consiliul Național tematic.

Acolo există alte interese

Pentru a asculta argumentele celeilalte părți, jurnalista Noi.md l-a contactat pe fostul șef al Consiliului Național al Monumentelor Publice, Tudor Zbîrnea, cu rugămintea să comenteze acuzațiile care i-au fost aduse în urmă cu un an și jumătate, și să-și expună opinia cu privire la ridicarea, în centrul Chișinăului, a unui monument ultimei regine a României, Maria de Edinburgh. Interlocutorul portalului a refuzat să discute acest subiect, pe motiv că informația publicată de Asociația Monumentum în comunicatul de presă nu corespunde adevărului.

– Au fost acuzații nefondate, cărora nici nu vreau să le acord atenție”, a spus T. Zbîrnea. – Nu vreau să comentez, pentru că oricum nu vom obține nimic bun. Nu-mi pasă deloc de acest subiect, pentru că nu a existat concurență, iar lucrarea s-a făcut la cel mai de jos nivel.

Am încercat totuși să-l convingem pe fostul director al Consiliului Național pentru monumente publice să discute, și am menționat că pe vremea lui, așa cum a scris Monumentum, Consiliul a refuzat de trei ori să avizeze pozitiv proiectul preliminar al statuii, deci existau probleme? La care Tudor Zbîrnea a obiectat că probleme au fost și mai există, și totuși îi vine greu să spună cum stau lucrurile acum, dacă ceva s-a schimbat după patru ani , pentru că nu-l mai interesează această chestiune.

– Poate au făcut ceva, dar nu cred, nu sunt în stare, pentru că acolo există și alte interese”, a spus Tudor Zbîrnea și, pe motiv că este ocupat, a refuzat să dezvăluie detaliile prezentării, discuției și aprobării documentelor pentru confecționarea sculpturii Reginei Maria a României.

Nu este biografia mea și a ta

Și istoricul, politologul, dr. Boris Șapovalov este convins că Asociația Monumentum are anumite interese în ridicarea monumentelor unor personalități române, iar această organizație a fost creată cu scopuri de anvergură.

– Asociația Monumentum există din granturi românești,– susține B.Șapovalov. – Acest ONG implementează pe teritoriul Republicii Moldova programul românesc de perpetuare a memoriei eroilor români. Dar, de fapt, este foarte straniu pentru ce merite și cu ce ocazie ar trebui să ridicăm un monument Reginei Maria a României. Ei da, ea a fost soția regelui Ferdinand I, care a domnit între anii 1914 și 1927 . Alegerea făcută de unioniștii noștri este stranie și pentru că pe linie maternă ea era nepoata țarului rus Alecsandru II. Pe linie paternă era principesă de Edinburg, căsătorită cu prințul moștenitor englez. Adică, urmează să ridicăm un monument reginei, care de origine era jumătate englezoaică - jumătate rusoaică. Prin urmare, din punct de vedere al românismului și al unionismului, am o întrebare foarte mare: îi cunosc ei oare bine biografia?

Interlocutorul Noi.md a presupus, că alegerea de a o imortaliza pe Regina Maria se explică prin faptul, că activitatea ei s-a desfășurat în perioada în care Moldova era în componența României.

– La vremea sa, Regina Maria era populară, -a spus istoricul Șapovalov. – Era perioada războiului, Primul Război Mondial, perioada postbelică și anume în această perioadă de după 1918, România a anexat Transilvania, Basarabia și Bucovina. Poate că ei o evidențiază pentru că este asociată cu acest moment special. În timpul Primului Război Mondial, ea și familia ei au fost nevoiți să se mute, ea a fost la noi în Basarabia, a lucrat ca soră de caritate într-un spital, și, probabil, această latură a biografiei ei arată calitățile ei umane. Restul pentru mine este de neînțeles, pentru că, în linii mari, Regina Maria nu are nimic de-a face cu statul nostru de azi, la fel cum nu a avut nicio legătură cu provincia Basarabia, care înainte de revoluție făcea parte din Imperiul Rus .

Restaurarea monumentelor românești

Dacă intri pe pagina oficială a Asociației Monumentum, poți citi acolo că această organizație nonguvernamentală a fost creată în 2018 de „un grup de intelectuali români din Chișinău”, și una dintre sarcinile ei principale „în contextul centenarului. formării României Mari este restaurarea monumentelor ridicate pe teritorii dintre Prut şi Nistru în perioada interbelică”.

«În ultimii ani au fost reconstruite busturile Regelui Ferdinand I la Ialoveni, Nisporeni, s. Țepilova Mare (Soroca), Rezina, Varnița, Verejeni; monumentul celor trei martiri în Parcul Catedralei din Chișinău, piatra funerară a generalului Stan Poetaș la Soroca, un bust al filantropului Vasile Stroescu și al primului președinte al Curții de Apel Chișinău Vespasian Erbicean etc. Acțiunile au fost deocamdată încununate cu succes, la deschiderea acestor monumente au fost prezenți reprezentanți ai Casei Regale a României, parlamentari de pe ambele maluri ale Prutului, cei mai înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum și alți reprezentanți ai culturii sau administrațiilor României și a Republicii Moldova”,- citim pe pagina web a asociației Monumentum.

Dar aceasta este doar o mică parte din monumentele care au fost și care încă urmează să fie instalate pe teritoriul țării noastre. Peste 60 de monumente au fost construite între anii 2010 și 2024, astăzi există multe astfel de obiecte în proces de construcție și restaurare. Pe teritoriul municipiului Chișinău au fost instalate de-a lungul anilor o duzină de monumente și sculpturi: monumentul celor trei martiri din Parcul Catedralei (în 2016), bustul lui Valeriu Gafencu pe Aleea Fețelor Bisericii (2017), un monument în memoria Bisericii Sf. Proroc Ilie (2019), bustul primului președinte al Curții de Apel Chișinău Vespasian Erbicean (2019), crucea funerară a preotului Alexandru Cristea (2021), izvorul generalului Georgescu Pavel Ion în parcul Valea Morilor (2021), monumentul legionarilor cehoslovaci (2023), semnul arhitectural pe locul Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril (2023), complexul muzeistic pe locul bisericii voievodale Sf. Nicolae (2024). Și degrabă – monumentul de opt metri al Reginei Maria a României.

Nimic personal, doar politică

În opinia lui Boris Șapovalov, instalarea monumentelor este cel mai adesea de natură politică. Și în acest caz vedem confirmarea acestui lucru.

– Guvernele se schimbă, iar odată cu ele politicile și, ca urmare, prioritățile în instalarea monumentelor”, notează istoricul. – Din păcate, aceasta este realitatea. Să luăm Aleea Clasicilor din Parcul Central, la început a existat un anumit număr de clasici ai literaturii moldovenești, pe care toată lumea i-a recunoscut, apoi au început să se adauge sculpturi ale unor personalități care nu aveau nicio legătură cu teritoriul și ținutul nostru. Bine, poate aveau legătură cu clasicii literaturii române. Astăzi ridicăm în mod deschis monumente celor, care au venit la noi împreună cu naziștii, să omoare și să jefuiască. Înțeleg că există morminte militare. Toată lumea, folosind dreptul internațional, ar trebui să arate un oarecare respect față de oamenii care au murit în lupte, împotriva voinței lor, dar a-i face eroi, așa cum se face azi, nu este corect.

Azi în Moldova cei de la putere pot ridica un monument cui doresc, doar să fie pe placul vremurilor și politicii internaționale, - notează istoricul Boris Șapovalov. - Există deja propuneri de perpetuare a memoriei scandaloasei poete-unioniste Leonida Lari - un bust de pe Aleea Clasicilor.

– Astăzi istoria este rescrisă și recroită fără rușine, - constată interlocutorul Noi.md. – Amintiți-vă de piatra lui Ghimpu pe piața centrală din Chișinău. A fost instalată ilegal, fără o decizie oficială, la guvernare fiind pe atunci unchiul și nepotul, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă. Se ridică monumente unor personalități puțin cunoscute. Este exact cazul statuii Reginei Maria. Avem o mulțime de lucruri ciudate în Moldova. Sincer să fiu, nu înțeleg cum în urmă cu ceva ani a fost dezvelit monumentul mareșalului și conducătorului polonez Pilsudski. Nu este clar ce relație are cu țara noastră, ce lucruri mărețe a făcut fostul ofițer rus și, ulterior, șef al statului polonez.

Contează toate etapele istoriei

Ion Ștefăniță, fostul director al Agenției Naționale de Inspecție și Restaurare a Monumentelor, consideră că monumentul Reginei Maria a României trebuie să existe la Chișinău, deoarece reflectă o parte din istoria Moldovei și anume la perioada ani lor1918- 1944. Interlocutorul Noi.md a remarcat, că are dreptul să spună asta, pentru că a petrecut mult timp în arhive, a citit documente și trage întotdeauna concluzii doar pe baza informațiilor culese. Ion Stefaniță nu vede nimic contradictoriu in faptul că in apropierea instituției publice, care in secolul trecut purta numele Reginei Maria a României, va fi ridicat un monument acestei personalități cunoscute în Romania.

Interlocutorul Noi.md a menționat, că acest monument are dreptul la existență la fel ca monumentul poetului rus Alexandr Sergheevici Pușkin , ca monumentele din perioada sovietică, inclusiv cel al lui Vladimir Lenin (strămutat, din careva motive, mai departe de ochii lumii, tocmai la Moldexpo). Ele reflectă diferite perioade din istoria țării noastre, de aceea trebuie să fim echidistanți și să le percepem calm, fără a cădea în extreme.

Uită-i pe ai tăi, promovează străinii

Dar la noi autoritățile și persoanele de extremă dreapta nu-s echidistante față de personalitățile și tot ceea ce are legătură cu perioada sovietică, ele ar demonta cu bucurie toate monumentele care reflectă acea vreme, dar cu mare plăcere ar ridica monumente, busturi și sculpturi ce țin de istoria tarii vecine. Nici Ivan Ivanovici Bodiul, care a condus Moldova timp de 19 ani, timp în care republica a devenit o grădină înfloritoare, nu a fost niciodată imortalizat la noi. Numele acestui politician productiv, de succes, nu a fost conferit nici celei mai scurte străzi din Chișinău, deoarece timp de mulți ani consiliul municipal al capitalei nu a reușit să ajungă la un consens în această problemă.

– Tot ce ține de personalitățile perioadei sovietice provoacă respingere și isterie în partidele de dreapta”, -a adăugat istoricul și politologul Boris Șapovalov. – Era o perioadă sovietică de succes, se produceau tractoare, frigidere, mașini de spălat și televizoare moldovenești. Toate acestea au avut loc pe timpul primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, Ivan Ivanovici Bodiul, dar din punctul de vedere al unioniștilor și al oamenilor cu pașapoarte românești, care ne guvernează, acest lucru nu merită perpetuarea memoriei lui, deoarece ține de perioada „ocupației sovietice”. Dar acești așa-ziși „ocupanți” au construit aici școli, au deschis universități, Academia de Științe, fabrici, uzine... Însă conducătorii de astăzi și-au propus să rescrie istoria și să-și amintească doar de deportări.

De aceea, probabil, în capitala Moldovei nu există încă un monument al marelui scriitor sovietic și moldovean Ion Druță. Poate că de vină este tot trecutul sovietic?

Dar un monument nu este doar o sculptură urbană! Este o acțiune semantică foarte importantă, care denotă contextul istoric și politic, valorile și idealurile epocii, determină în ce moment se află țara, ce consideră ea important pentru ea însăși și pe care personalități anume le consideră demne de a fi înveșnicite. Un monument este o oglindă a societății, ce reflectă aspirațiile și speranțele acesteia. Și ce vedem în această oglindă acum?

Lidia Ceban