UE va acorda 28 mil. de euro pentru consolidarea măsurilor de încredere

Foto: ruvr.ru

În următorii patru ani Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova 28 mil. de euro pentru consolidarea măsurilor de încredere de pe cele două maluri ale Nistrului. Despre aceasta a declarat vineri jurnaliştilor şeful Biroului pentru Reintegrare, Gheorghe Balan, în contextul conferinţei "Promovarea măsurilor de întărire a încrederii şi a cooperării sectoriale între cele două maluri ale râului Nistru".

Potrivit agenţiei "Infotag", el a menţionat că în acest an UE a oferit 13,1 mil. de euro, care au fost investiţi în realizarea a 100 de proiecte în Zona de Securitate, care vizează reparaţia drumurilor, grădiniţelor şi construcţia centrelor de sănătate. De asemenea, o parte din bani au fost alocaţi societăţii civile pentru realizarea proiectelor de apropiere a celor două maluri ale Nistrului.

"În urma negocierilor purtate de autorităţile Republicii Moldova cu UE, vom primi următoarea tranşă de 28 mil. de euro, care, de asemenea, va fi direcţionată spre Zona de Securitate, dar şi pentru localităţile din sudul Moldovei", a spus Balan.

Potrivit lui, deseori, administraţia de la Tiraspol respinge proiectele europene în favoarea celor finanţate de Rusia. "Au existat mai multe finanţări şi granturi din partea donatorilor internaţionali, în special investiţii în drumuri, însă Tiraspolul a refuzat aceste resurse, iar în rezultat o parte din bani au fost pierduţi", a spus Balan. De cealaltă parte, reprezentanţii Tiraspolului afirmă că problema are un substrat politic. "Există un blocaj politic, pe care nu-l pot depăşi nici funcţionarii din stânga, nici cei din dreapta Nistrului. Îmi este greu să-mi imaginez cum în stânga Nistrului ar putea fi implementat proiectul UE de susţinere a Biroului pentru Reintegrare", consideră fostul negociator politic din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebceak.

Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, susţine că proiectele europene au menirea să reunească ţara, nicidecum să o dezbine.

"Moldova a ales calea europeană de dezvoltare. Şi, de fapt, într-un anumit fel, Transnistria a ales o cale similară. Cel puţin la nivel practic, având în vedere că peste 50% din mărfurile din regiunea transnistreană ajung pe malul drept al Nistrului şi în Uniunea Europeană", a spus Tapiola.

În contextul sondajului prezentat de CBS-AXA potrivit căruia cetăţenii nu sunt mulţumiţi de felul cum evoluează procesul de soluţionare a conflictului, oficialul european a declarat că o altă alternativă viabilă formatului de negocieri "5+2" nu există.

"Acum este important să identificăm cât mai multe soluţii practice de rezolvare a conflictului. Ele există, trebuie doar să le găsim", a spus Tapiola.

În acelaşi timp, şeful Biroului pentru Reintegrare afirmă că nici autorităţile nu sunt mulţumite de negocieri, având în vedere că nu se reuşeşte discutarea statutului regiunii.

"Noi ne dorim ca acest conflict să nu mai reprezinte o barieră în calea dezvoltării RM şi integrării în UE. Soluţia pentru aceasta este deschiderea coşului trei de probleme ce ţine de procesul de reglementare politică a conflictului şi securitate. Majoritatea cetăţenilor văd Transnistria ca parte a RM, iar în acest sens este nevoie de consolidare a capacităţilor Biroului pentru Reintegrare, dar şi a întregii societăţi moldoveneşti pentru identificarea unei soluţii viabile", a precizat Balan.