Ce va aduce anul 2014 valutelor mondiale

Foto: ruvr.ru

2013 a fost un an relativ liniştit pentru piaţa valutară mondială. 2014 va aduce o apreciere moderată a monedelor corelate cu mărfurile, printre care şi a rublei ruseşti. În ceea ce priveşte comportamentul principapelor valute de decontare – dolar şi euro, nu există un consens în rîndul experţilor. Referindu-ne la ultramodernele valute virtuale, care cîştigă tot mai mult în popularitate, analiştii prezic că multe dintre aşa-numitele crypto-monede ar putea să dispară.

Numeroşi experţi economici intervievaţi de Bloomberg au declarat că, în prima jumătate a anului, piaţa valutară se aşteaptă la o apreciere cu 8% a monedei americane faţă de euro. Cel mai probabil, dolarul va deveni, în următoarele luni, suficient de puternic. O depreciere semnificativă în raport cu monedele corelate cu mărfuri, printre care se numără şi rubla rusească, este puţin probabilă, consideră Mark Rubinştein, membru al Consiliului de Administraţie YAR-bank.

„Sistemul federal de rezervă începe să reducă programul de relaxare cantitativă, adică micşorează volumul activităţii de tipărire a bancnotelor, ceea ce influenţează pozitiv asupra dolarului. Moneda americană, după părerea mea, în raport cu principalele valute mondiale, pare să aibă un preţ destul de mic. Dolarul ar putea fi cotat la 32,60- 32,85 ruble, la sfîrşitul primului semestru din 2014.

Moneda rusească va fi, în primul rînd, ajutată de preţurile ridicate la hidrocarburi, de asemenea asupra cursului rublei ar putea să influenţeze pozitiv încetinirea continuă a ritmului de creştere a ratei inflaţiei şi accelerarea creşterii economice. În cel de-al doilea trimestru se va înregistra un înalt nivel”.

În ceea ce priveşte moneda unică europeană, majoritatea experţilor estimează că această valută este suficient de puternică faţă de rublă şi dolar. Prin urmare, un euro puţin supraevaluat ar putea să se deprecieze uşor în următoarele luni. Moneda unică europeană se apreciază pe seama redresării economice din Europa, de aceea nu sînt aşteptate fluctuaţii semnificative ale euro faţă de dolar, subliniază Mark Rubinştein.

„Paritatea la nivelul de 1.35-1.375 de euro pentru un dolar se va menţine în prima jumătate a anului, deoarece există factori atît pentru, cît împotriva euro, în raport cu dolarul. Rubla rusească se va aprecia uşor faţă de euro, iar cursul de schimb ar putea urca la nivelul de 44.40-44.80 în cel de-a doilea trimestru”.

Yenul japonez va continua, cel mai probabil, să scadă, după ce Banca Centrală a ţării a depreciat în 2013 moneda naţională faţă de dolar cu aproape 25%. În acest fel, autorităţile financiare au sporit considerabil atractivitatea exporturilor şi au redresat situaţia în care se aflau principalele companii. Cu toate acestea, nu au dispărut problemele cu care se confruntă economia niponă. Companiile din domeniul tehnologiilor de vîrf nu fac faţă în continuare concurenţilor săi din Coreea de Sud, PIB-ul creşte foarte încet, iar datoria publică a depăşit 10 mii de miliarde, o cifră de două ori mai mare decît întreaga economie a Japoniei.

Tokyo va continua să deprecieze forţat moneda, asta deoarece programul de stimulare economică a suferit un eşec, spune Mihail Aristakesian, şeful Departamentului Informaţii şi Analiză a pieţelor globale din cadrul Companiei de investiţii Finam.

„Celebrul program Săgeata a treia, care prevede realizarea unor reforme majore, bate pasul pe loc. Pînă nu vom vedea măsuri radicale pentru depăşirea actualelor tendinţe negative din economia japoneză, yenul va continua să scadă. E posibil ca, pe parcursul anului, cursul yenului să atingă nivelul de 110-115 faţă de dolar”.

Pe segmentul monedelor virtuale e posibil să continue boom-ul cunoscut. Numărul clonelor bitcoin ar putea ajunge la aproape o sută, consideră unii experţi. În opinia altora, de pe piaţă vor dispărea acele monede care au apărut în ultimul timp.

Masa monetară bitcoin este de cîteva ori mai mare decît a concurenţilor săi, ceea ce înseamnă că nimeni nu atentează la poziţia de lider pe care o deţine pe segmentul de crypto-valutelor.

În 2014 ar putea să continue discuţiile cu privire la reglementarea juridică a monedelor digitale. Despre crypto-valute şi, în primul rînd, despre bitcoin auzim cel mai mult din informaţiile despre lumea interlopă. Mai mult, băncile centrale mondiale nu sînt interesate într-o creştere a concurenţei din partea monedelor digitale şi continuă, prin toate mijloacele, să protejeze populaţia de investiţii riscante, limitînd circulaţia acestor monede.

Aşa a procedat, de exemplu, Banca Centrală din China, care a interzis tranzacţiile online la burselele care vînd bitcoin. Apropo, ca urmare a cestei măsuri, cursul crypro-valutelor s-a prăbuşit cu 40 %.

Kirill Grişin