Mișin: Nesemnarea memorandumului Kozak a fost o greșeală

Foto: noi.md

Parlamentarul Vadim Mişin, preşedintele partidului "Renaştere-Vozrojdenie", consideră că autoritățile moldovene au comis o greșeală acum zece ani, cînd au refuzat să semneze memorandumul Kozak. Potrivit Agenţiei "Infotag", politicianul a făcut această declaraţie într-un interviu publicat pe site-ul partidului.

Vadim Mişin, care în anul 2003 era preşedinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţiile interetnice, a elaborat pentru Republica Moldova, împreună cu reprezentantul preşedintelui Rusiei, Dmitri Kozak, textul Memorandumului pentru reglementarea conflictului transnistrean. Mişin era foarte apropiat de Vladimir Voronin, pe atunci şef de stat, şi cunoştea detaliile pregătirii actului.

"Prin nesemnarea "memorandumului Kozak" a fost pierdută şansa de reîntregire a ţării şi întoarcere la aceasta nu poate să existe. Nici revenire la situaţia în ansamblu, nici la document. Este puţin probabil să apară vreun document egal cu memorandumul Kozak", s-a arătat convins Mişin.

În opinia lui, orice înţelegeri eventuale privind soluţionarea conflictului transnistrean, chiar dacă vor fi obţinute, oricum se vor baza pe "memorandumul Kozak".

"În memorandum, dacă este să vorbim într-un limbaj juridic sec, au fost strict delimitate atribuţiile între Chişinău şi Tiraspol. Niciun document mai mult nu a ajuns la aşa ceva, şi nici chiar pe aproape nu s-a ajuns pînă acolo. Totodată, acest document a fost coordonat între liderul de atunci al Transnistriei, Smirnov, şi cu preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Voronin. Ei au acceptat anume o astfel de delimitare a atribuţiilor între Chişinău şi Tiraspol", a subliniat legislatorul.

Mișin a respins afirmaţiile potrivit cărora Voronin ar fi refuzat să semneze documentul, pentru că acesta prevedea federalizarea Moldovei. Întrebat dacă ţările occidentale se fac vinovate de zădărnicirea semnării actului, deputatul a răspuns că "tinde să creadă că aceasta este ipoteza cea mai corectă".

"Nu vorbesc cu o garanţie de sută la sută. Am participat la elaborarea memorandumului, dar nu am fost implicat în situaţia în care s-a decis să nu fie semnat. Am senzaţia că anume statele occidentale au fost cele care au împiedicat serios semnarea. Poate că a fost Europa, poate că SUA, poate că şi unii, şi ceilalţi. Ţine de trecut. Atunci ei au influențat negativ acest proces", a declarat deputatul ex-comunist.

Mişin a regretat faptul că în anul 2005 parlamentul a adoptat o lege care defineşte principiile de rezolvare a conflictului transnistrean.

"Am votat şi eu, deşi am fost oponentul acestei decizii. Le-am spus atunci şi lui Vladimir Voronin, şi lui Mark Tkaciuk (consilierul prezidenţial). Ei au răspuns că aşa s-au înţeles cu europenii şi că aceştia insistă. Mi s-a spus exact aşa, clar: e necesar ca parlamentul să adopte această lege. Sînt vinovat pentru că am acceptat aceasta. S-a dovedit că aveam dreptate nu la 100%, ci la 1000%. Şi această lege i-a jucat festa ţării", a comentat Mişin.

Politicianul a spus despre legea adoptată în 2005 că este "un ciomag" extrem de puternic în mâinile Transnistriei" care, de fiecare dată, atunci cînd poziţiile se apropie, cere abrogarea legii.

"Ei spun: abrogaţi această lege şi vom începe să discutăm de la egal la egal. Noi înşine ne-am întins o cursă în care am şi căzut. Altfel nici nu putea fi. Această lege trebuie abrogată de urgenţă, dacă dorim ca procesul de negocieri să avanseze", a subliniat legislatorul.

În viziunea lui, faptul că "Moldova s-a mişcat în direcţia opusă" în reglementarea transnistreană este unul "incontestabil".

"Aspiraţia noastră de integrare europeană, chiar dacă se va materializa în ceva şi cu cît mai mult va reuşi, cu atît mai departe va amîna soluționarea problemei transnistrene", a estimat Mişin.

Liderul partidului "Renaştere-Vozrojdenie" a pledat pentru schimbarea formatului de negocieri din "5+2" în "2+2".

"Eu cred că formatul "2+2" ar fi cel mai corect pentru negocieri. Eu consider că trebuie să aibă loc negocieri între Tiraspol şi Chişinău, mediatori - Rusia şi Ucraina. Nimeni mai mult nu trebuie să intervină aici", a spus Mişin.

Parlamentarul a subliniat că nu doar SUA şi Uniunea Europeană, dar şi OSCE ar trebui excluşi din formatul de tratative.

"Este opinia mea personală, subiectivă: nu văd utilitatea participării SUA şi UE, ei nu aduc nici un folos. Poate că din punctul de vedere al instituţiilor democratice, al organizării reuniunilor, al asistenţei materiale, al perfecţionării vreunor chestiuni de frontieră. Nu neg, şi ei, fireşte, aduc o anumită contribuție. Dar dacă vorbim despre procesul de negocieri propriu-zis, ei nu pot aduce o contribuție palpabilă", a declarat Vadim Mişin.