Businessul şi puterea: cum vorbeşte mutul cu surdul

Foto: rufox.ru

Xenia Florea

Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) a organizat Forumul Oamenilor de Afaceri din Moldova. Acesta a avut loc marţi, 12 noiembrie, la Palatul Republicii, sub lozinca „Împreună pentru un viitor prosper”, care se pare că avea în vedere că puterea, în sfîrşit, se va întoarce cu faţa spre businessmeni.

În sală s-au adunat aproape 1000 de delegaţi. Alura de respectabilitate a evenimentului o confereau oaspeţii solizi de peste hotare (de la Organizaţia Mondială a Muncii şi de la patronatele olandeze), grafica demonstrată pe ecrane mari şi curbele stării mediului de afaceri din Moldova cu şapte obstacole principale, precum şi moderatorul – analistul Igor Boţan. Însă flerul imperceptibil de altă dată al comunităţii de business din Moldova a dispărut. Lipseau multe persoane care au participat la Congresul Oamenilor de Afaceri cu zece ani în urmă, dar şi spiritul revoluţionar.

În anul 2002 participanţii la Congresul Oamenilor de Afaceri au ameninţat autorităţile cu închiderea întreprinderilor în cazul în care nu vor îndeplini cerinţele lor. În anul 2003, cu entuziasm („oare noi, „fondul de aur” al naţiunii, nu vom putea face ordine în ţara noastră?”) propuneau crearea partidului capitalului şi a unei comisii obşteşti pentru lupta cu corupţia, ce va activa pe lîngă preşedinte. În anul 2013 confederaţia patronatelor a propus modest guvernului să semneze un memorandum de colaborare „pentru crearea unui sistem eficient de dialog dintre structurile de stat şi businessul legal”. Reacţia guvernului, deocamdată, nu este cunoscută.

Ce poate businessul

Înainte de Forumului Oamenilor de Afaceri din Moldova organizatorii erau nervoși. Din cauza orarului premierului Iurie Leancă, organizatorii au schimbat de două ori data evenimentului. Iniţial, acesta era preconizat pentru 5 noiembrie, dar premierul avea planificată o vizită peste hotare. După mai multe discuţii, părţile au convenit să desfăşoare Forumul Oamenilor de Afaceri pe 12 octombrie şi ca Iurie Leancă să asiste „măcar două ore”. Însă chiar şi în weekend prezenţa premierului era sub semnul întrebării.

„Eu înţeleg că Iurie Leancă nu face parte din business, el este diplomat şi forumul nu-i trezește interesul. Dar, la moment, el este premier, deci pe pielea sa, dar nu în cea a lui Lazăr sau Arapu, trebuie să simtă situaţia reală din ţară. Să asculte rezultatele studiului privind starea mediului de afaceri în Republica Moldova, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, la comanda CNPM, şi să înţeleagă că Moldova trăieşte nu doar cu Vilniusul”, a și-a împărtășit durerea unul dintre organizatori.

Premierul a venit, totuşi, la Forumul oamenilor de afaceri, dar nu a rezistat cele două ore promise. Înainte de a fi prezentat studiul comandat, Iurie Leancă a cerut cuvîntul. A vorbit mult, a promis mult, în special, despre Vilnius şi viitorul european luminos.

„Am aflat la forum opinia businessmenilor despre starea mediului de afaceri din ţară, despre provocările, greutăţile şi restricţiile, cu care vă confruntaţi“, a declarat premierul de la tribuna centrală.

Declarînd că guvernul acordă o atenţie sporită dialogului cu comunitatea de afaceri şi că toate eforturile puterii executive sînt îndreptate spre îmbunătăţirea atractivităţii investiţionale a Moldovei, Iurie Leancă le-a amintit întreprinzătorilor că prima şedinţă tematică a guvernului (adică, şedinţa închisă de la Holercani) a fost dedicată anume depistării piedicilor existente în calea businessului. După care guvernul a aprobat Foaia de parcurs a acţiunilor de înlăturare a acestor obstacole, raportul despre rezultatele căreia, la insistenţa lui, va fi audiat lunar, dar nu trimestrial, cum era preconizat iniţial. Iar dacă businessul doreşte, atunci poate suplimenta Foaia de parcurs cu propunerile sale, deoarece aceasta „nu este un document static”.

O altă prioritate a guvernului este lupta cu corupţia. Businessul şi aici poate da o mînă de ajutor – refuzînd să dea mită funcţionarilor. „Vă chem să aderaţi la această prioritate aprobată de guvern şi să demascăm ferm toate încercările de estorcare din partea funcţionarilor, indiferent de funcţia ocupată. Vă asigur, că acest fapt va avea o reacţie adecvată din partea organelor de resort”, a promis premierul.

Puţină „publicitate pentru Vilnius”: „Peste cîteva săptămîni, noi cu colegii mei vom semna decizia de la Vilnius privind parafarea Acordului de asociere şi creare a zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană. Aceasta oferă o mare şansă şi multe posibilităţi pentru noi toţi. Cînd vom parafa aceste documente, pe 28-29 noiembrie – domul Lazăr va trebui să semneze pe fiecare pagină şi vom publica textul acordului privind ZLS, vom trece la procesul de consultări intense cu voi, cu businessul din Republica Moldova”.

Guvernul intenţionează să consulte intensiv businessul în două direcţii: 1) „Pentru ca voi să cunoaşteţi mai bine conţinutul acordului şi oportunităţile oferite. Atît obligaţiile, cît şi şansele ce le prezintă acest document”; 2) „Vom vorbi despre ce trebuie de făcut pentru sporirea competitivităţii mărfurilor moldoveneşti”.

„Conform estimărilor experţilor străini, aderarea Moldovei la zona de liber schimb cu UE va asigura cel puţin o creştere economică de 4%”, a spus premierul şi a părăsit forumul. „Ce optimist!”, a spus antreprenorul ce şedea alături.

Tulburătorul liniştii

După plecarea lui Iurie Leancă sala a început să se plictisească. „Speram că premierul se va reţine măcar puţin şi vom putea să-i adresăm întrebări. Filat, anul trecut, a stat cel puțin o oră”, spus unul dintre participanţii la forum. Starea de somnolenţă a fost întreruptă de preşedintele Uniunii Republicane a Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Alexandru Slusari, care a pus pe jar sala.

„Stimaţi întreprinzători! Am vrut să spun şi „stimate premier”, dar se pare că nu a fost să fie. Din 2006 am fost implicat în lucrul Comisiei trilaterale pentru negocieri colective şi de şapte ani sînt martor la dialogul dintre putere şi businessul legal. De aceea, pot spune că coaliţia de guvernare, la fel ca şi comuniştii, preferă să nu îi audă pe angajatori şi angajaţi”, a declarat el.

„De la începutul anului am prezentat un set întreg de propuneri privind modificarea sistemului fiscal şi al sistemului asigurărilor sociale de stat, scopul cărora era stimularea întreprinzătorilor cinstiţi şi sancţionarea dură a afacerilor ilegale. Reacţia este nulă. Mai bine spus, reacţia e negativă, deoarece în ultimii trei ani, angajatorii au fost obligaţi să achite nu numai impozitele şi taxele cuvenite, ci şi primele cinci zile din concediul medical al angajaţilor, ceea ce considerăm că este un impozit suplimentar pentru business. Noi am propus modificarea actualului sistem de asigurare în medicină, despre care în prezent circulă mai multe bancuri decît despre Ceapaev. Drept răspuns – propunerea de majorare din 2014 cu încă 1% a contribuţiilor la Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală: în locul actualelor 3% de la angajaţi şi angajatori, pînă la 4% de la fiecare”.

Cu un asemenea nivel de dialog dintre autorităţi şi oamenii de afaceri şi creşterea poverii fiscale asupra businessului legal, potrivit lui Alexandru Slusari, Moldova pur şi simplu va deveni pustie: „Nu va avea cine să plătească impozitele, afacerile şi angajaţii vor pleca în ţările vecine, iar în fotoliile moi în ţară vor rămîne doar funcţionarii”.

„În doar cîţiva ani, numărul celor care achită contribuţiile pentru asigurarea socială s-a redus de la 1,2 milioane pînă la 810 mii. Anume aceste 810 mii acum şi îi ţin pe cei 650 de mii de pensionari şi asigură plata îndemnizaţiilor. Acum, unui pensionar îi revin 1,2 angajaţi, în timp ce pentru o activitate normală a sistemului de pensii această proporţie trebuie să constituie 3 angajaţi la 1 pensionar. Pentru mine aceşti indicatori sînt cu mult mai importanţi decît rapoartele regulate ale puterii despre creşterea economică, asigurată de gastarbeiterii noştri”, a declarat Alexandru Slusari.

Potrivit vicepreşedintelui CNPM, deja peste 2-3 ani, sistemul asigurărilor sociale ar putea intra în colaps. „Se creează impresia că singurul om în guvern care trebuie să-şi fărîme capul cum să procedeze mai departe este ministrul muncii, Valentina Buliga, restul analizează ratingul „Doing Business”, a aruncat piatra în grădina ministrului economiei, Alexandru Slusari. „Acum mingea e la voi şi noi aşteptăm reacţia dumneavoastră”, aşa şi-a încheiat el discursul, sub ropote de ovaţii. Cineva a strigat chiar: „Bravo!”.

Vise fiscale

Republica Moldova suportă lipsa unei politici bugetar-fiscale eficiente, care ar putea contribui la modernizarea şi dezvoltarea ţării, atragerea investiţiilor interne şi externe, consideră preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul”, Igor Crapivca.

„Astăzi, impozitele nu-i stimulează pe antreprenori, iar corupţia îi sperie pe investitori. Ţara are nevoie de muncitori calificaţi, care însă preferă să plece peste hotare, precum şi manageri-administratori. O altă problemă a businessului este sectorul bancar ineficient. A treia problemă – economia subterană, rulajul căreia, potrivit unor estimări indirecte, constituie 2-3 bugete de stat. Toate acestea sînt amplificate de corupţie şi de nihilismul de administrare al funcţionarilor”, a schiţat el un tablou trist, după care a criticat Ministerul Economiei. „Reglementarea controalelor, aprobate de voi, domnule Lazăr, nu funcţionează. Nici din partea structurilor subordonate domniei voastre. Sînt gata să demonstrez aceasta documentar!”.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa muncii şi capitalului, Igor Crapivca propune reducerea ratei impozitului pentru persoanele fizice pînă la 10%, reducerea cu 2% pe an a cotei contribuţiilor obligatorii pentru asigurarea socială, pe parcursul a cinci ani (către anul 2018 aceasta nu trebuie să depăşească 19%). De asemenea, reducerea TVA pînă la 18%, renunţarea la perceperea TVA la utilajul importat, la tehnologii şi materiale, iar principiul de returnare a TVA să devină din permisiv în declarativ.

Totodată, preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul” propune reducerea ratei impozitului pe venit în 2014 pînă la 11%, iar în anul 2015 – încă cu 1 p.p. , anularea serviciului contra plată în întreprinderile de stat, revizuirea cardinală a capitolului V al Codului fiscal, simplificarea raportării şi reducerea termenului de prezentare a declaraţiilor şi rapoartelor fiscale, deoarece acest fapt are un efect negativ asupra calităţii lor şi drept rezultat va conduce la creşterea sancţiunilor agenţilor economici pentru perfectare incorectă a documentaţiei de bilanţ.

Apropo, asupra reducerii impozitului pe venit pentru persoanele fizice pînă la 10% Igor Crapivca a insistat încă în anul 2001, la cel de-al II-lea Congres al oamenilor de afaceri. Tot atunci el a propus să fie aduse la acelaşi nivel, timp de 3-5 ani, contribuţiile pentru asigurarea socială. Iar TVA la mărfurile produse în Moldova să fie stabilită la nivelul de 10% şi treptat să fie extinsă asupra tuturor mărfurilor. Aşa că impozitul pe venit de 10% pentru persoanele fizice este un vis mai vechi şi nerealizat al lui Igor Crapivca.

O lecţie de învăţătură

Discursurile critice ale aşa-zişilor „reformatori ai businessului” l-au iritat pe ministrul economiei, Valeriu Lazăr, care şedea împreună cu colegii săi în primul rînd. Ieşind la tribună, el într-o formă destul de dură, le-a citit antreprenorilor o lecţie pe tema: „Voi vreţi prea multe, dar nu corespundeţi cerinţelor”.

Potrivit ministrului economiei, mulţi dintre întreprinzătorii moldoveni sînt foarte departe de valorile şi normele europene în afaceri. Ei se tem de concurenţă şi se eschivează de la plata impozitelor. Totodată, comunitatea de afaceri din Moldova acţionează agresiv, încercînd să-şi apere dreptatea şi să-şi obţină scopul, fără a asculta argumentele guvernului. „Noi trebuie să ne ocupăm de politici, dar nu de politică”.

„Am citit textul Rezoluţiei Forumului Oamenilor de Afaceri şi a memorandumului înaintat guvernului – acolo nu este niciun cuvînt despre sporirea competitivităţii mărfurilor, iar aceasta este acum cea mai mare provocare pentru Republica Moldova”, se indigna Valeriu Lazăr. Şi totuşi, a spus el, în pofida acuzaţiilor la adresa guvernului, puterea executivă este deschisă pentru dialog şi este gata să accepte propuneri rezonabile – de exemplu, privind simplificarea procedurilor de afaceri. Deoarece Republica Moldova, potrivit lui, are nevoie stringentă de un salt în ratingul „Doing Business”.

Următorul moment – businessul moldovenesc trebuie să se pătrundă de spiritul european, ce prevede o luptă concurenţială dură, dar onestă, un nivel înalt al responsabilităţii sociale şi achitarea regulată a impozitelor. Şi, în sfîrşit, potrivit lui, comunitatea de afaceri nu trebuie să umble veşnic cu mîna întinsă la guvern – multe probleme făcute publice antreprenorii le pot rezolva şi singuri, la nivelul uniunilor profesionale sau în cadrul dialogului în cadrul ramurii, consideră ministrul economiei.

După discursul lui Valeriu Lazăr o treime din sală s-a îndreptat spre ieşire. „Da, într-adevăr, dialogul cu guvernul a eşuat, tocmai ne-au dat de înţeles”, a spus unul dintre antreprenori. În schimb, ministrul finanţelor, Anatolie Arapu, le-a plăcut participanţilor la forum. Măcar prin faptul că a fost singurul dintre reprezentanţii guvernului care a recunoscut greşelile comise în domeniul impozitării şi situaţia critică cu bugetul asigurărilor sociale. „Cred că dialogul cu el va fi mult mai productiv decît cu fostul ministrul de finanţe Negruţa”, a spus în culoar Alexandru Slusari.

Pentru ce s-a organizat totul

La Forumul Oamenilor de Afaceri a fost adoptată o rezoluţie şi textul memorandumului, pe care CNPM intenţionează să-l semneze cu guvernul. Potrivit confederației, puterea executivă semnează regulat memorandumuri cu FMI şi Banca Mondială, creditele şi granturile cărora asigură doar 10% din veniturile bugetare. Celelalte acumulări la buget sînt asigurate de întreprinderile înregistrate în Republica Moldova. De aceea, relaţia businessului cu guvernul trebuie să fie construită pe aceleaşi principii, cu angajamente incluse, la fel ca şi cu FMI şi BM.

Potrivit memorandumului, în obligaţiile guvernului intră: modificarea cardinală timp de 6 luni a mecanismului dialogului social, a sistemului de asigurări sociale, a sistemului de asigurări în medicină, a achiziţiilor publice, modificarea Codului muncii, precum şi propunerile privind lupta cu afacerile ilegale, concurenţa neloială şi corupţia.

Confederaţia Naţională a Patronatelor, la rîndul său, va prezenta guvernului „un pachet de modificări la legislaţia în vigoare” şi „va promova activ în societate politica toleranţei zero faţă de corupţie”. Dar deocamdată nu este clar ce va face CNPM în cazul în care guvernul va refuza să semneze memorandumul cu privire a colaborarea cu businessul legal.