Noi reguli pentru calcularea şederillor în spaţiul Schengen

Foto: noi.md

Incepînd cu 18 octombrie 2013 se aplică o nouă metodă de calcul pentru sejururile de scurtă durată. Deasemenea, începînd cu aceiași dată urmează să se aplice o definiție mai clară privind sejururile de scurtă durată a cetățenilor non-UE în spațiul Schengen ("90 de zile în orice perioadă de 180 zile").

In această ordine de idei, se face referință atît la Codul Frontierelor Schengen care prevede pentru statele UE, un singur set de norme comune care reglementează controlul la frontierele externe cu privire la persoane, condițiile de intrare și durata șederii în spațiul Schengen, cît și la armonizarea normelor și procedurilor. Prin armonizarea acestor norme, UE încearcă să le facă mai eficiente, sporirind în același timp transparența acestora.

Similar, prin Codul de vize Schengen, statele UE au armonizat condițiile și procedurile de eliberare a vizelor de scurtă ședere (de exemplu vize pentru șederi care nu depășesc trei luni). Ei au stabilit, de asemenea, o listă a țărilor (Regulamentul (CE) nr 539/2001), ale căror cetățeni sînt sub rezerva obligației impuse vizelor atunci cînd intră în UE și o listă a țărilor pentru care se renunță la această cerință (vize de lungă ședere și permisele de ședere vizite care depășesc trei luni rămîn a fi supuse condițiilor naționale).

Durata de ședere a cetățenilor non-UE care călătoresc cu o viză eliberată în conformitate cu acordurile de facilitare a vizelor încheiate cu țările terțe în UE, se calculează anume în conformitate cu noua metodă de calcul, deoarece în aceste acorduri există o referire la "90 zile, în decurs de 180 de zile". Calculatorul de scurtă ședere poate fi utilizat pentru calcularea perioadei de ședere permisă conform noilor reguli. Ghidul utilizatorului conține informații cu privire la noile reguli, de utilizare a calculatorului și exemple practice.

Un regim specific micului trafic de frontieră a fost stabilit pentru locuitorii de la frontieră care au nevoie frecvent să treacă frontierele externe ale Uniunii. Aceasta permite statelor membre ale UE să încheie acorduri bilaterale cu țările non-UE vecine, astfel încît locuitorii de la frontieră să poată călători fără viză Schengen și, prin urmare, fără nici un impediment în calea comerțului, schimburilor sociale și culturale în regiunea în cauză.