Creditul pentru modernizarea „Apă-Canal” cu condiţia majorării tarifelor pentru consumatori

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

Întreprinderea SA „Арă-Саnal Chişinău” cu 100% capital municipal intenţionează să contracteze un credit de 48 mil. de euro. Banii vor fi oferiţi de donatorii străini (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Uniunea Europeană) şi vor fi destinaţi pentru modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă, canalizare şi instalaţiile de epurare a apei din municipiu. Pentru a percepe mărimea creditului, putem menţiona, de exemplu, costul total de achiziţie a celor 102 de troleibuze noi din Belarus – 13,7 mil. de euro. Aceşti bani au fost oferiţi de BERD, BEI şi Uniunea Europeană. Un alt credit, finanţat, de asemenea, de BERD şi BEI, destinat reconstrucţiei a şase artere principale din Chişinău, constituie 22 mil. de euro. În anul 2012, BERD a acordat Moldovei credite în valoare totală de 94 mil. euro pentru implementarea a 13 proiecte.

Planurile furnizorului de apă

Directorul general al SA „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, a încercat să explice sensul acestui proiect în cadrul şedinţei Consiliului Municipal Chişinău (deşi conform proiectului deciziei, competenţele în problema acordării creditului trebuia să le primească primarul general, Dorin Chirtoacă). Potrivit lui Becciev, în cadrul politicii de bună vecinătate a Uniunii Europene, cîţiva ani în urmă, BERD şi BEI au acordat întreprinderii circa trei milioane de euro pentru pregătirea caietului de sarcini al Programului de investiţii prioritare. Licitaţia pentru elaborarea documentului a fost cîştigată de compania franceză SUERECA. Experţii străini au apreciat situaţia la zi a SA, au pregătit programul investiţional şi planul de acţiuni, au fost elaborate proiectele prealabile.

Acum este vorba despre Programul de investiţii prioritare pe termen mediu de 5 ani. Costul acestuia este de 59,7 mil. de euro. Donatorii europeni (BERD şi BEI) sînt gata să aloce cîte 24 de mil. de euro fiecare pentru realizarea acestui program. Condiţiile sînt următoarele: 48 mil. de euro cu dobăndă flotantă, calculată reieşind din dobînda Euribor pe termen de şase luni (Euribor – dobînda medie a creditelor bancare, acordate în euro. Se estimează cu susţinerea Federaţiei Europene a Băncilor, ce reprezintă interesele instituţiilor creditare din ţările-membre ale UE, dar şi a Islandei, Norvegiei, Elveţiei şi ale Asociaţiei Pieţelor Financiare) plus cinci puncte procentuale. Termenul de graţie – trei ani. Apoi creditul va fi restituit în 19 tranşe, ce vor fi achitate la fiecare şase luni.

13,8 mil. euro din acest proiect constituie granturile, destinate, în special, pentru asistenţa tehnică. De notat că furnizorul de apă are planuri măreţe. După asimilarea acestui credit (în cazul aprobării de către Consiliul Municipal), SA preconizează să elaboreze un Program investiţional pe termen lung, pentru 20 de ani, cu un cost total de 220 mil. de euro.

Afacere riscantă

Consilierii municipali consideră că este vorba de bani mult prea mulţi şi, respectiv, de riscuri majore. În primul rînd, cine va garanta că întreprinderea (pentru care va garanta primăria) va putea restitui creditul. Precedentul credit, de 22,75 mil. de dolari, a fost luat de „Арă-Саnal Chişinău” de la BERD în anul 1997, pe termen de 11 ani, cu perioada de graţie de 4 ani, de asemenea, pentru modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă, canalizare şi instalaţiilor de epurare din Chişinău. În consecinţă, la mijlocul anului 2000, întreprinderea nu era funcţională din cauza lipsei mijloacelor financiare. SA nu şi-a putut achita datoriile pentru furnizorii de gaze şi energie electrică. Datoria creditoare a întreprinderii, în anul 2004 constituia 275 mil. lei. Iar datoriile populaţiei şi agenţilor economici faţă de furnizorul de apă erau de 265 mil.lei.

Atunci, conducerea SA motiva situaţia creată prin refuzul Consiliului Municipal de a ridica tariful la apă. Apropo, aceasta a fost cerinţa BERD. Iată cum am ajuns în impas. Din cauza situaţiei deplorabile la întreprindere, primăria a recurs deseori la emisiuni de acţiuni de milioane de lei. De exemplu, ultimele două cazuri au avut loc în anul 2009. Atunci, aleşii locali au decis că Consiliul Municipal va procura 130 de mii de acţiuni la preţul de 100 de lei acţiunea din cadrul noii emisii a SA „Apă Canal” în valoare totală de 13 mil. de lei.

Aceşti bani au fost utilizaţi pentru acoperirea datoriei faţă de furnizorul de energie electrică. Emisiunea a fost efectuată din banii bugetului municipal, destinaţi pentru investiţii capitale. Asemenea emisii au fost efectuate şi pentru restituirea creditului, cînd întreprinderea nu avea mijloace libere. Cu alte cuvinte, atunci erau suficiente probleme cu banii, iar din cauza aceasta relaţiile cu funcţionarii europeni au devenit tensionate. Iar în consecinţă avem milioane aruncate în vînt şi un sistem nemodernizat de aprovizionare cu apă, canalizare şi staţii de epurare.

Condiţia – majorarea tarifelor pentru consumatori

Acum, avem o situaţie similară – dacă va fi luat creditul, atunci pentru restituirea lui întreprinderea va fi nevoită să ridice tariful la apă – iarăşi este o condiţie a BERD. Constantin Becciev a menţionat încă vara aceasta că tarifele noastre la apă sînt de 10 ori mai joase decît în ţările vecine. De aceea, experţii consideră că pentru demararea programului trebuie majorate tarifele pentru canalizare la nivelul celor pentru apă, adică să constituie nu mai puţin de 8 lei. Apoi, de majorat şi tariful la apă. Însă cine din Consiliul Municipal îşi va asuma o asemenea responsabilitate, cînd pînă la alegerile locale sînt clipe numărate? Mai este un moment: cum să iei un credit pentru această întreprindere, oferind garanţiile municipalităţii, dacă Guvernul a modificat lista întreprinderilor ce nu sînt pasibile privatizării, excluzînd SA din această listă?
Cei de la „Арă-Саnal Chişinău” însă nu-şi fac griji în această privinţă şi spun că nici consilierii nu trebuie să-şi facă griji. Deja a fost pregătită o iniţiativă legislativă, ce prevede transmiterea competenţelor de stabilire a tarifelor la apă şi canalizare de la autorităţile locale către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Iar în ceea ce priveşte privatizarea, situaţia este imprevizibilă.

Amintim că, ultima dată, tariful la apă şi canalizare a fost majorat în anul 2009. Decizia Consiliului Municipal a fost dictată de situaţia dificilă de la „Apă-Canal”, ce activa în pierdere, precum şi de condiţiile înaintate de structurile internaţionale din cadrul proiectului de finanţare. Dorin Chirtoacă a promis atunci că va asigura un regim normal de activitate al întreprinderii.

Prin urmare, pentru consumatori, implementarea programului furnizorului de apă va conduce doar la majorarea tarifelor. Ni se promite că SA va aloca mijloace pentru reabilitarea reţelelor de aprovizionare cu apă şi canalizare. Astfel, pentru sistemul de aprovizionare cu apă potabilă vor fi utilizate 25,4 mil. euro sau 42,6% din tot creditul. Vor fi reabilitate 190 km de apeduct şi 3270 de puncte de distribuţie şi sisteme hidraulice în valoare de 12,5 mil. euro sau 20,9%.

Pentru reabilitarea rezervoarelor vor fi alocate 2,3 mil. euro sau 3,8%, pentru utilajul de exploatare a apeductelor – 1,7 mil. euro sau 2,8%. Pentru adaptarea sistemului de livrarea a apei către noul regim ‒ 0,1 mil. euro sau 0,5% etc. Toate acestea vor contribui la reducerea pierderilor în reţea, promit cei de la „Apă-Canal”. Însă nu e clar ce va însemna aceasta pentru consumatori, care achită cu regularitate aceste pierderi.

Proiectul mai are un punct – condiţiile donatorului. Semnarea contractului de prestarea a serviciilor de livrare a apei şi canalizării de către primărie şi SA „Арă-Саnal Chişinău”. Acest document trebuie să facă ordine pe piaţă (inclusiv şi în privinţa contractelor individuale) şi să stabilească reguli clare faţă de calitatea serviciilor prestate.

Planurile primăriei pentru epurare

Instalaţiile de epurare constituie o temă aparte. În cadrul programului de investiţii prioritare pe termen mediu sînt prevăzuţi bani şi pentru reabilitarea acestor sisteme. În total, pentru epurarea apelor (canalizare) sînt preconizate 32,2 mil. euro din mijloacele alocate. Dintre acestea, pentru reconstrucţia a 15 km de reţele noi de canalizare vor fi cheltuiţi 2,9 mil. euro sau 4,9 %. Pentru reabilitarea staţiilor de pompare vor fi alocate 1,1 mil. euro sau 1,8%, iar pentru modernizarea staţiilor de epurare - 26,6 mil. euro sau 44,6% din credit.

Este prevăzută construcția noilor instalaţii pentru prelucrarea primară a apei, reabilitarea decantoarelor primare, a aerotancurilor şi a decantoarelor secundare. Va fi construită o nouă linie de prelucrare a nămolului cu majorarea cantităţii de nămol biologic, cu dospire aeriană şi producţia biogazului, precum şi de deshidratare a nămolului.

De menţionat că staţiile de epurare, care sînt uzate, au mai fost modernizate. Ultima invenţie – tehnologia geotuburilor, ce trebuia să scape Chişinăul de mirosurile neplăcute, a costat bugetul municipal de la 4 pînă la 9 mil. lei. Amintim că, acum cîţiva ani, primarul general a preferat construcţiei noii Staţii de Epurare sacii olandezi, care sînt utilizaţi în lume pentru desecarea şi curăţirea lacurilor.

Fără a participa la vreun concurs, firma olandeză TenCate s-a apucat să rezolve problema mirosurilor neplăcute din capitală. Dacă anterior, nămolul acumulat în procesul de epurare era stocat pe platforme speciale, acum acesta se usucă în geotuburi. În rezultat, în aceste pungi mari rămîneau 20% din reziduuri solide fără miros. Însă cu timpul, emoţiile în jurul „tehnologiei moderne” s-au potolit şi primăria a început din nou discuţiile despre modernizarea Staţiei de Epurare.

Consilierii spun că acest proces ar fi putut începe mai devreme, iar banii nu ar fi fost irosiţi pentru experimente. Astfel, în anul 2007, au fost identificaţi investitori reali – compania olandeză „Green Works”, care intenţiona să investească 350 mil. euro în construcţia unei noi Staţii de Epurare. Una din condiţiile companiei se referea la alocarea de către primărie a unui teren pentru construcţia uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere.

Nota Noi.md

Întreprinderea „Арă-Саnal Chişinău” funcţionează de peste 120 de ani. Iniţial a fost Uzina Apelor, apoi trustul „Vodocanal”, Direcţia Gospodăriei Apelor şi Canalizaţiei, Regia „Apă-Canal”, iar din 2001 – SA „Apă-Canal Chişinău”, cu 100% de capital municipal.

La întreprindere lucrează peste 2000 de oameni. Fondurile fixe sînt estimate la 2 mld. de lei. În structura „Apă-Canal Chişinău” intră: staţiile de colectare a apelor subterane şi pluviale, reţelele de apeduct cu lungimea de 2 mii de km, 1 mie de reţele de canalizare, 4 staţii de epurare a apelor reziduale şi alte instalaţii. Pentru colectarea apei sînt utilizate 40 de rezervoare cu capacitatea de 181 mii metri cubi. Lungimea reţelelor de canalizare pentru evacuarea apelor reziduale constituie 900 de km.