Maria, fiica cea mare a domnului Moldovei Vasile Lupu şi a Doamnei Tudosca s-a născut în anul 1627 la Iași. Frumoasă, deșteaptă și cu o creștere aleasă ea fu cerutî în căsătorie de prințul Januș Radziwiłł, palatinul Lituaniei.
Acest cneaz polon mai fusese însurat cu o femeie care avea sînge moldovenesc în vine, Ecaterina Potocki, a cărei mamă, Maria, era fata lui Ieremia Vodă Movilă.
Maria a studiat latina şi greaca, după cum atestă un document prin care stabilea Mănăstirii Aron Vodă o rentă de o sută de lei pe an, „scris greceşte şi semnat «Maria», dar cu litere latine", precum şi polona, limbă în care ţine corespondenţa cu viitorul ei soţ, prinţul Janus Radziwiłł, scrisorile fiind semnate Maria hospodarowna ziem Moldawskich („Maria, fiica domnului Ţării Moldovei").
Proiectul de căsătorie dintre domnița Maria și prințul Radziwiłł, care era luteran, stîrni în Divanul Moldovei o adevărată furtună. Miron Costin consmna: «De mirat au rămas veacurilor, cum de au putut suferi inima lui Vasile Voda să se facă acea cununie». Frații Cantucuzino, Toma și lordache s-au împotrivit cel mai mult la această însoțire, ca adevărați frați creștini ortodocși, ce erau și despre care tot Miron Costin zice: «Capete ca acelea abia a avut țara cîndva, sau de va mai avea». Însă părerea vornicului Grigore Ureche, potrivindu-se cu a lui Vodă, avu cîștig de cauză. De altfel, se vorbea că țarul Moscovei ar fi avut de gînd să ceară și el în căsătorie pe domnița Maria, ceea ce ar fi îngreuiat planurile lui Radziwiłł. Insa această cerere pare a nu fi avut loc.
Adăuga comentariu