Сancelarul german Kohl a vrut să repatrieze jumătate din turci

Foto: helmut.kohl.kas.de

Documente din arhivele secrete ale Marii Britanii relevă că, în 1982, fostul cancelar german Hemlut Kohl i-a mărturisit omoloagei sale de la Londra Margaret Tatcher că vrea scape de de jumătate dintre turcii din Republica Federală.

Ar fi imposibil pentru Germania să îi integreze pe turci, i s-ar fi plîns Kohl premierei din Downing Street 10, decis să pună în practică un plan radical scos la lumină, trei decenii mai tîrziu, ca urmare a declasificării de către guvernul Majestăţii Sale a unui nou set de documente secrete.

Kohl era, pe atunci, proaspăt ales cancelar. "În următorii patru ani ar fi necesară reducerea cu 59% a numărului turcilor", scrie pe hîrtia ce sintetizează protocolul discuţiei lui Kohl cu Doamna de Fier din 28 octombrie 1982, redactată de secretarul personal al şefei Executivului de la Londra, AJ Coles. În acel moment, admitea cancelarul, "nu se poate încă vorbi deschis despre acest plan". Cei trei - şi consilierul personal al lui Kohl, Horst Teltschik - au auzit aceste cuvinte ale cancelarului. Şi nimeni nu le-a făcut publice, în tot acest răstimp. Protocolul a stat şi el departe de ochii muritorilor de rînd, alături de toate celelalte protocoale ale convorbirilor dintre Kohl şi Thatcher din anii 1982 şi 1983.

Săptămînalul Der Spiegel, care a avut acces la documentele făcute publice de Arhivele Naţionale Britanice, citează din transcrierea lui Coles: "Germania nu ar avea probleme cu portughezii, cu italienii şi nici măcar cu sud-est-asiaticii. Aceste comunităţi se integrează bine. Ca şi cei 11 milioane de germani întorşi în Germania din ţările Europei de Est (după al doilea Război Mondial - n.red.). Turcii, însă, vin dintr-o cu totul altă cultură. Nu sînt integraţi şi nici nu vor să se integreze", i-ar fi spus Kohl Doamnei de Fier, oferind ca argumente căsătoriile forţate şi munca la negru ca reguli de viaţă în comunităţile venite din părţile Anatoliei. Ceea ce lipseşte din întreaga discuţie este mecanismul prin care Kohl şi-a imaginat să rezolve problema repatrierii fiecărui al doilea turc.

Spiegel dă o serie întreagă de citate - de la predecesorul lui Kohl, Helmut Schmidt, care promitea că "Mie nu-mi va mai trece nici un turc peste graniţă", pînă la diverşi miniştri, care se plîng, între altele, că turcii îşi taie mieii în cada de baie.

În 1982 trăiau în Germania 1,5 milioane de turci; şomajul era de 1,8 milioane - record al epocii postbelice şi de şase ori mai mare decît cu un deceniu mai devreme. Cum se întîmplă în astfel de momente sociale, o mare parte dintre germani îi priveau pe imigranţi drept o povară pentru sistemul social şi concurenţi pentru locurile de muncă disponibile pe piaţă.

Zece ani mai tîrziu, Kohl avea să îşi schimbe radical discursul. Mai ales după o serie de atacuri rasiste, o bună parte dintre ele derulate în noile landuri din recent realipita Germanie răsăriteană, cancelarul creştin-democrat se opune unui grup relevant din propriul partid şi decide ca tuturor turcilor născuţi în Germania să li se ofere automat cetăţenie germană.

Kohl recunoaşte public "contribuţia relevantă" a migranţilor turci la "bunăstarea Germaniei". În fine, în anul 2000, Peter Kohl, fiul cancelarului federal, se căsătoreşte cu fiica unui antreprenor din Istanbul.