Vladimir Voronin aduce ACUZAȚII DURE guvernului Leancă

Foto: tribuna.md

Concluzia se conține într-un articol al președintelui Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, care a fost discutat sîmbătă, 6 iulie, la Ziua politică unică, desfășurată în toate raioanele țării cu participarea membrilor PCRM.

Potrivit articolului, Moldova este ”un loc slab în ecuația geopolitică” a Uniunii Europene pentru extinderea hotarelor sale și îndreptate împotriva Rusiei și a Ucrainei.

Vă prezentăm concluziile privind planurile comune ale Moldovei și UE fără modificări:

Toţi cunosc că rezultatul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din 27 noiembrie nu va fi regimul liberalizat de vize, ci semnarea Acordului de comerţ liber între Moldova şi UE, acord care va distruge în cîteva luni rămăşiţele economiei noastre şi agricultura.

Dacă spunem că toate aceste acţiuni reprezintă nişte consecinţe ale prostiei omeneşti, ale unui complot al diletanţilor din Bruxelles şi Chişinău, înseamnă că subapreciem situaţia catastrofală. Acţiunile de acest gen ale UE, executate de mercenarii fără principii din guvernul moldovenesc, reprezintă o parte a unui plan serios îndreptat, în primul rînd, împotriva Rusiei şi a Ucrainei. Moldova în acest caz este doar un cap de pod comod pentru realizarea acestui plan.

Esenţa planului este simplă. Există cunoscutul principiu al dreptului internaţional cu privire la inviolabilitatea hotarelor. Acest principiu nu a fost revizuit în spaţiul postsovietic nici chiar după colapsul Uniunii Sovietice. Ba mai mult, ţările membre ale CSI în anii 90 se bazau pe acest principiu în edificarea statelor independente. Deja la 7 august 1993, CSI a lansat declaraţia “Cu privire la inviolabilitatea hotarelor”, iar pe 15 aprilie 1994, sub textul Declaraţiei de la Moscova “Cu privire la suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea ţărilor membre ale CSI” și-a pus semnătura şi Republica Moldova. Toate aceste obligaţiuni internaționale importante culminează cu două documente istorice. Unul dintre ele a apărut pe 10 februarie 1947, cînd ţările membre ale Coaliţiei antihitleriste – URSS, Marea Britanie, SUA – au semnat Acordul de la Paris cu România, Ungaria, Finlanda, Italia şi Bulgaria. Anume atunci principiul inviolabilităţii hotarelor a fost desemnat ca o normă fundamentală de drept internaţional. Și anume atunci hotarul de est al României a fost trasat pe Prut. Mai tîrziu, în 1975, a apărut Actul final de la Helsinki, care a confirmat o dată în plus acest principiu strategic pentru securitatea Europei. Deşi Bucureştiul oficial a declarat permanent despre intenţia sa de a schimba hotarul estic, aceste intenţii au rămas declaraţii goale pe tot parcursul anilor 90 ai secolului trecut.

În ultimii ani, situaţia s-a schimbat. România este membru al UE şi NATO şi problema hotarului ei estic este nu doar problema României. Începînd cu 2005, Pentagonul şi NATO au deschis baza de avioane “Mihai Cogălniceanu”, poligoanele “Cincu”, “Smârdan” şi tirul “Babadag”. În 2011, România şi SUA semnează un acord care prevede dislocarea pe teritoriul României a elementelor antiaeriene. Către 2015, la baza militară din oraşul Deveselu vor fi dislocate baterii mobile cu rachete SM3, iar lîngă litoralul românesc vor apărea crucişătoarele americane cu instalaţii antirachetă. Toate acestea se întîmplă cu acordul tacit al UE şi al NATO şi declaraţiile interminabile ale lui Băsescu referitor la nerecunoaşterea hotarelor cu Moldova şi necesitatea schimbului de teritorii dintre România şi Ucraina. Băsescu intenţionează să-i facă cadou Ucrainei, iar Moldova, Basarabia de Sud şi Bucovina să revină în sînul “României Mari”.

Pe de altă parte, Rusia, Kazahstan şi Belarus au creat Uniunea Vamală şi construiesc pas cu pas noua Uniune Euroasiatică. Pe fundalul crizei din UE, în orbita ei de influenţă nimereşte Ucraina, iar în Moldova numărul susţinătorilor integrării în Est ajunge la 60%. Anume creşterea popularităţii Uniunii Vamale permite apariţia unor noi elemente în soluţionarea problemei transnistrene. Cu alte cuvinte, restabilirea spaţiului postsovietic unic în formulă nouă este o chestiune de cîţiva ani. Raportul de forţe se schimbă radical în Europa.

Ce poate opri acest proces constructiv?

Arhitecţii crizelor artificiale din Europa au găsit un loc slab în această ecuaţie geopolitică – Moldova. Să ne închipuim o situaţie în care Moldova este ruptă în bucăţi. La început, se instalează hotar pe Nistru, se creează condiţii pentru recunoaşterea internaţională a Transnistriei. Recunoaştere care va veni mai curînd din partea unui Kosovo, şi nu a Rusiei. Și ce va spune în această situaţie Evgheni Șevcuk: nu, nu sînt de acord cu această formă de recunoaştere internaţională? De data aceasta, cheiţa de la separatismul transnistrean nu se află acolo unde se aştepta.

Mai departe va fi şi mai interesant. Vestul declară Moldova bancrut, uită de “povestea de succes”, o declară incapabilă să realizeze procese democratice, să-şi educe cetăţenii săi, să combată corupţia şi să soluţioneze conflictul regional. Fiți atenţi la scandalurile din ultimele săptămîni – de la eşecul grandios la examenele de bacalaureat pînă la scandalurile în direct ale diferitelor clanuri criminale. Se lucrează anume pentru realizarea acestei sarcini – de a discredita ţara. În aceste condiţii, foarte rapid va fi formulată ideea soluţionării noilor probleme de “securitate” prin ataşarea părţii moldoveneşti a Basarabiei la România. Acest lucru va fi realizat prin intermediul unui plebiscit falsificat. În condiţiile apatiei politice, demotivării totale, discreditării în masă a instituţiilor statului în Moldova, un astfel de plebiscit nu mai pare fantastic. Cel puţin, în Ucraina, astfel de scenarii se examinează la cel mai înalt nivel de experţi.

Aşa poate apărea o situaţie nouă, un nou ghem de probleme, îndreptat împotriva Ucrainei şi Rusiei. Principiul inviolabilităţii hotarelor este rezolvat. Acum el poate porni victorios prin spaţiul postsovietic. România nu doar obţine hotar direct cu Ucraina, dar şi pretinde activ la Bucovina şi Basarabia de Sud. Vestul şantajează cu uşurinţă Ucraina, ameninţînd-o cu fărîmiţarea teritorială a statului, iar Transnistria se transformă într-o bătaie de cap pentru Rusia. Iată scenariul.

Cu scopul de a executa cu uşurinţă acest plan a şi fost creată administraţia Leancă. Cu scopul rezolvării acestei sarcini strategice – de a nu admite restabilirea unităţii economice şi politice a spaţiului postsovietic – se cutremură ruptura geopolitică pe Nistru. Din cauza aceasta au fost agresivi aceşti schuebeli, fule, ashtoni şi mignoni în timpul crizei guvernamentale de la Chişinău. Anume din cauza aceasta ei nu au admis alegeri anticipate, rezultatele cărora ar fi pus cruce pe realizarea acestui nou plan “Barbarossa”.

Anume din aceste considerente noi spunem astăzi că Guvernul Leancă este guvernul trădării naţionale. Este guvernul lichidării statalităţii moldoveneşti şi al discreditării totale a suveranităţii şi independenţei moldoveneşti.

Este un guvern căruia în nici un caz nu trebuie să-i permitem să-şi ducă pînă la sfîrşit mandatul criminal.