Brejnev reprezintă PROSPERITATEA, iar Stalin, VICTORIA: De ce sînt apreciaţi foştii lideri sovietici

Foto: uh.ru

Leonid Brejnev este liderul sovietic cel mai apreciat de ruşi şi la ora actuală, după cum arată un recent sondaj realizat de Levada-Ţentr. Alţi lideri sovietici, cu excepţia lui Mihail Gorbaciov, le stîrnesc de asemenea emoţii pozitive majorităţii ruşilor. Chiar şi Iosif Stalin este evaluat pozitiv de circa jumătate dintre respondenţii sondajului.

Sociologii le-au solicitat respondenţilor să-şi spună opinia faţă de fiecare dintre conducătorii ruşi din secolul al XX-lea, care au stat la putere "suficient de mult pentru ca legat de el să se poată forma o anumită atitudine", a explicat directorul-adjunct al Centrului Levada, Aleksei Grajdankin. Experţii vorbesc despre "lipsa de cunoştinţe istorice" şi de aplecarea ruşilor spre o "mînă forte", notează, miercuri, cotidianul rus Kommersant, citîndu-l pe Ian Racinski, membru al conducerii organizaţiei internaţionale "Memorial". "Oamenii vorbesc despre mituri, nu despre persoane reale", a precizat el.

Sondajul a relevat că faţă de ţarul Nikolai al II-lea şi faţă de liderii sovietici Vladimir Lenin, Iosif Stalin, Nikita Hruşciov şi Leonid Brejnev respondenţii au în general o atitudine pozitivă. Alta este situaţia lui Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin: numărul de opinii negative faţă de ei este de trei ori mai mare decît al celor pozitive.

Potrivit politologului Serghei Cerniahovski, oamenii sînt obişnuiţi să facă anumite asocieri: pe Stalin îl asociază cu victoriile în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar pe Brejnev - cu prosperitatea. "Chiar dacă nimeni nu ar dori să trăiască pe vremea lui Stalin, el întruchipează ceea ce astăzi este deficitar: echitatea şi egalitatea în faţa fricii", afirmă profesorul universitar Valeri Solovei.

În 2008, cînd a fost lansat proiectul "Numele Rusia" - alegerea celor mai marcante personalităţi din istorie - multă timp ruşii îl votau, cu o mare diferenţă de voturi, pe Iosif Stalin. În prezent, faţă de Stalin au o atitudine pozitivă 50% dintre ruşi, iar negativă - 38%.

Leonid Brejnev, "la vremea sa, nu stîrnea nici simpatie, nici respect: principala formă de reacţie la numele său era un nou banc", aminteşte Racinski. Cu toate acestea, tocmai peste epoca Brejnev s-a suprapus "punctul culminant al socialismului, al unei relative bunăstări", subliniază Valeri Solovei. Prin urmare, în prezent faţă de Leonid Brejnev au atitudini pozitive 56% dintre ruşi, iar negative - doar 29%.

Pe fondul liderilor menţionaţi, dezavantajate sînt în special poziţiile lui Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin, de numele cărora este legat, potrivit lui Cerniahovski, "doar înfrîngeri şi niciun fel de asigurare materială". Astfel, "regimul lui Gorbaciov s-a încheiat cu destrămarea Uniunii Sovietice, pe care populaţia Rusiei o consideră şi la această oră una dintre cele mai mari catastrofe ale secolului XX", subliniază Grajdankin.

Faţă de Boris Elţin, atitudinea s-a deteriorat atunci cînd, în urma reformelor din 1992, "au început să crească preţurile şi să se închidă întreprinderi", adaugă sociologul.

De altfel, politicienii fermi stîrnesc întotdeauna atitudini mai favorabile decît cei care "scapă situaţia de sub control", deoarece "o dată cu libertatea vine şi incertitudinea, iar oamenii preferă siguranţa şi perspectivele clare", explică Grajdankin. "Drepturile şi libertăţile sînt prea abstracte, nu sînt actuale şi necesare celor mai mulţi dintre oameni. Oamenii apreciază în primul rînd garanţiile sociale şi un loc de muncă", adaugă Serghei Cerniahovski. La rîndul său, Ian Racinski este convins că "reformatorii se bucură de o evaluare adecvată mult mai tîrziu, deoarece orice concepţie umanitară este mai greu de conştientizat decît ideea trivială a mîinii forte".