Consumul de servicii digitale este un semn al sărăciei. Spunem "economie digitală", dar subînțelegem "economia serviciilor pentru cei săraci".
Aceasta este teza de bază a unui articol publicat în New York Times, care a atras atenția internauților, observînd că noi am ajuns într-o nouă realitate curioasă atunci cînd contactul între oameni devine un produs de elită.
"Ești sărac dacă medicul tău te consultă pe Internet, dar nu în cadrul unei întîlniri personale. Sărac dacă copiii dvs. învață online, dar nu la profesori offline. Sărac, dacă cumperi produse online, dar nu într-un magazin frumos din centrul orașului", menționează utilizatorii, cu referire la articol.
Potrivit acestora, faptul că cei bogați preferă tutorii de modă veche, formatorii personali și bucătarii, dar nu Coursera sau livrarea mîncării prin smartphone, nu este un secret pentru nimeni. Dar autorul articolului, Nelly Bowlers, merge mai departe și declară că are loc "luxurizarea" relațiilor umane.
Dacă încă mai beneficiați de servicii de la persoane vii sau aveți posibilitatea de a comunica cu ei, atunci cel mai probabil sunteți un reprezentant al noii elite, al cărui consum prestigios este de a renunța la serviciile digitale în favoarea celor offline.
Cei săraci cumpără în credit un "iPhone", cei bogați renunță la smartphone-uri. Săracii încearcă să se asigure că copiii lor pot folosi calculatoarele, bogați oferă moștenitorilor lor școli private, unde învățarea se bazează pe comunicarea între oameni. Viața petrecută în fața ecranului este acum un semn al insuccesului vostru în viață.
În acest moment, Bowlers se rătăcește în afirmația că creșterea cu gadget-uri dăunează dezvoltării cognitive a copiilor și susține că de partea corporațiilor IT în această discuție sînt numeroși psihologi lipsiți de scrupule.
Dar cînd descrie un pensionar în vîrstă de 68 de ani care trăiește din minimul de existență, principalul interlocutor din viața căruia a devenit o pisică desenată pe tabletă pe nume Sox, textul în ansamblu este perceput ca fiind extrem de convingător. Pisica desenată pentru a avea grijă de vîrstnici a fost inventată de un om de afaceri de 31 de ani, angajații startup-ului său lucrează din Filipine.
"Dacă despre faptul că mori, ești informat de un program de calculator, înseamnă că mori ca un sărac în economia digitală.
La cei bogați comunicarea cu oamenii - viața fără telefon în timpul zilei, ieșirea din rețelele sociale și lipsa răspunsurilor pe e-mail - a devenit un simbol al statutului.
Toate acestea au dus la o nouă realitate curioasă: contactul între oameni devine un produs de elită.
Pe măsură ce în viața celor săraci apar mai multe ecrane, ele dispar din viața celor bogați. Cu cît mai bogat sînteți, cu atît mai mult cheltuiți pentru a fi în spatele cadrului.
Cine sîntem noi?”, se întreabă utilizatorii de internet
Adăuga comentariu