X 
Transnistria stiri: 1322
Eurovision stiri: 494

Irina Vlah: Pot să demonstrez că politica nu este o "afacere murdară"

6 noi. 2023,, 17:57   Interviuri
8348 0

Este fost bașcan al Găgăuziei, fost deputat în parlament, fost membru al Guvernului Republicii Moldova. Politician. Doctor în drept. Vlah este unul dintre primii zece politicieni de top din Moldova. Ea a scris cartea "Profesia mea e politica", care a fost publicată de Editura Bestseller, iar această carte a devenit lider al vînzărilor de carte în sezonul de toamnă.

Irina Vlah este un actor politic activ în domeniul informațional din Republica Moldova. Ea acumulează și exprimă punctele de vedere ale opoziției. Participă la forumuri internaționale și conferințe republicane. Și, din cîte se pare, va cîștiga o nouă culme în politica moldovenească. Într-un interviu acordat portalului Noi.md, Irina Vlah vorbește despre experiența sa politică și își împărtășește gîndurile despre prezentul și viitorul Republicii Moldova.

O istorie personală pe fundalul evenimentelor politice

Irina, în ultimele luni ați acționat într-o nouă calitate, aceea de autor al unei cărți, și ați avut numeroase întîlniri cu cititorii. Ați vizitat douăzeci de localități din țară și, după cum ați spus chiar dvs., ați văzut "o altă Moldovă". Cum este ea?

M-am gîndit mult timp dacă să scriu această carte și mi-a fost greu să iau o decizie finală. Aș spune chiar - înfricoșător. Dar apoi procesul de lucru asupra cărții m-a captivat atît de mult, încît toate îndoielile s-au risipit și au dispărut. Am decis că trebuie să scriu despre toate cît mai sincer și deschis posibil, am ales un format optim, după părerea mea, de non-ficțiune, deoarece anume proza documentară îți permite să povestești despre viața ta personală, despre activitatea unei femei-politician, despre ce se întîmplă în culisele evenimentelor politice și să faci un rezumat al activității tale. O istorie personală pe fundalul evenimentelor politice din Republica Moldova. Nu știu în ce măsură experiența mea este unică pentru țara noastră, dar m-am simțit aproape ca un pionier. Glumesc.


Aceasta a fost prima provocare. Iar a doua provocare a fost atunci cînd am decis să organizez prezentări și sesiuni de autografe nu doar în Chișinău, pentru că eu cred că capitala nu înseamnă întreaga țară. M-am gîndit că, dacă am prezentat cartea la Chișinău, de ce nu aș putea face acest lucru și la Bălți, Fălești, Florești, Ocnița, Dondușeni, Cimișlia și Hîncești?

Am călătorit la Bălți ținîndu-mi respirația. Au venit peste 150 de persoane. La început a fost o atmosferă precaută, iar treptat sala s-a încălzit tot mai mult, iar la sfîrșit oamenii nu se grăbeau să plece, mulți voiau să mă îmbrățișeze, să vorbească cu mine și să facă selfie. Am fost foarte impresionată de cît de atent mă ascultau oamenii, de cîte întrebări îmi adresau. A fost o experiență nouă și pentru bălțenii care au venit la prezentare, cînd la întîlnirea cu un politician acesta le-a vorbit despre chestiuni personale. A fost un format absolut nou. Am citit fragmente din carte, în care am vorbit despre familia mea, despre munca mea, despre situații dramatice, dar și despre momente amuzante. Pentru mine a fost important să arăt că politicienii sînt oameni obișnuiți, ca oricine altcineva, să povestesc despre calea mea destul de dificilă de formare. Imediat, a doua zi după prezentare, am început să primesc comentarii, scrisori, păreri, pe care bălțenii mi le-au trimis pe adresa de e-mail. Unii scriau că se regăsesc în această carte, alții că au trecut prin aceleași etape în viață, alții că au trecut prin aceleași probleme. Un astfel de feedback emoțional este foarte valoros pentru mine, ca autor al cărții.

Nu pot să nu vorbesc despre deschiderea cu semnul minus. Am fost foarte surprinsă și supărată că în multe orașe nu există librării. Adică, oamenii nu pot cumpăra o carte! Nu mă refer la cartea mea, ci în general. Ce fel de generație va crește fără posibilitatea de a cumpăra și de a citi cărți? Copilăria mea, de exemplu, a fost legată de vizite permanente la librărie și încă mai am obiceiul de a cumpăra și de a citi cărți. Eu cred că ar trebui să muncim asupra faptului de a oferi din nou tinerilor acest obicei minunat - de a citi cărți.

Turneul de lansare a cărții și sesiunile de autografe au deschis pentru mine oamenii care locuiesc în Moldova, în nord, în sud, în centru, oameni deschiși emoțional, gînditori, interesați de procesele care au loc în țară, oameni care sînt gata să empatizeze și să coparticipe. Iar cititorii mei la întîlniri mă descopereau pe mine. Ne cunoșteam mai bine unii pe alții. Într-adevăr, a prins contur un dialog viu și un schimb de opinii în ambele sensuri. Atmosfera de la întîlniri mă umplea cu energie. Acum mă gîndesc că a trebuit să scriu cartea doar pentru a putea discuta sincer și onest cu oamenii. M-am convins că de o astfel de discuție omenească plină de încredere am nevoie și eu, ca autor, ca politician, dar și cititorii mei.

Iar mai tîrziu, în cariera mea politică, această experiență de comunicare în direct mă va ajuta să construiesc o politică orientată și mai mult spre fiecare persoană în parte.

Despre ce întrebau ei de cele mai multe ori?

Oamenii erau interesați de orice. Întrebau despre administrarea autonomiei, despre desfășurarea ședințelor de guvern și despre posibilul meu viitor politic. Cititorii au apreciat cartea ca fiind ușor de înțeles și captivantă - astfel de cuvinte sînt un adevărat compliment pentru autor.

Îndoielile pe care le aveam cînd am prezentat cartea în sala Casei de Creație pentru Tineret din Florești s-au risipit ca un fum. Temerile mele că liceenii din clasa a XII-a vor fi indiferenți sau vor deveni gălăgioși și distrași, au fost în zadar. Dimpotrivă, ei au ascultat cu atenție, mai ales cînd a venit vorba despre sentimente personale și dragoste. Iar băieții m-au întrebat cum este să sari cu parașuta.

În timpul turneului meu prin țară de prezentare a cărții, am fost pătrunsă și mai mult de spiritul Moldovei - ospitalier, înțelept, bun și cald. În ciuda numeroaselor provocări, inclusiv a dificultăților economice, a crizei energetice, a salariilor mici și a prețurilor ridicate, oamenii își păstrează credința în viitor. Această speranță neclintită pentru o dezvoltare prosperă a țării lor natale, dorința de a-și vedea copiii fericiți aici, pe acest pămînt, nu poate să nu inspire respect și să provoace o reacție profundă.

"Pentru prietenii mei nu contează cine și ce funcție ocupă"

Cîteva întrebări despre cartea dumneavoastră. Dvs. scrieți: "Întotdeauna m-a frapat aroganța unora politicieni de-ai noștri. Ieri omul protesta în piață, nu ieșea în evidență din mulțime, iar astăzi, de-abia a ocupat un loc în parlament, într-un minister sau în vreo altă structură de stat, că devine o figură de neatins pentru cei care nu fac parte din cercul său". Și invers – de îndată ce o persoană cade în dizgrație, atitudinea față de ea se schimbă. Cel care ieri se uita în ochi, astăzi întoarce spatele cu indiferență. S-a schimbat atitudinea oamenilor față de dumneavoastră după ce ați încetat să mai fiți membru al guvernului și conducător al regiunii?

Permiteți-mi să vă vorbesc despre o dată-cheie pentru mine - 19 iulie, data încheierii mandatul meu de opt ani. Nu este doar o limită de timp, ci un moment de cotitură în viața mea. S-a schimbat ritmul dur al vieții care îmi definise zilele timp de opt ani, programul de 24 de ore pe zi. Această încetinire bruscă a trecerii timpului s-a dovedit a fi un dar al destinului, care îmi permite acum să mă bucur din plin de ceea la ce nu puteam decît să visez. Am început să alerg, m-am cufundat în studierea aprofundă a limbii engleze, am început să citesc mai multe lucrări ale sociologilor și politologilor moderni, acum am pe birou cartea lui Nassim Taleb "Antifragility", am găsit timp pentru momente neprețuite de comunicare cu oamenii apropiați și de comunicare informală profundă cu liderii politici din Moldova, în sfîrșit mi-am permis luxul unei vacanțe și, în plus, am finalizat lucrările tehnice asupra cărții. Chiar aveam nevoie de o astfel de resetare totală.

S-a schimbat atitudinea celorlalți după ce am plecat din funcție? În general, nu. Există un cerc de prieteni apropiați pentru care nu contează cine și ce funcție ocupă.

În același timp, a dispărut o parte considerabilă a așa-numitrr "petiționari profesioniști", a căror atenție era condiționată exclusiv de posibilitatea de a utiliza resursele mele administrative. Salut cu ușurare dispariția lor, deși prevăd o revigorare a interesului lor, pe care îl voi trata acum cu prudență.

Mă bucur că cooperarea cu corpul diplomatic al Moldovei, pe care am reușit să o stabilesc în timpul mandatului meu, nu a încetat, ci continuă să se dezvolte.

În orice caz, situația actuală deschide noi oportunități și oferă o nouă viziune asupra lumii. Am mai mult timp pentru a reflecta și a analiza fără grabă ceea ce se întîmplă în țară.

"A fost ca și cum am picta o floare cu o ființă umană în centrul ei"

Ați fost prima femeie politician din Moldova aleasă prin votul poporului. Acum sînt mai multe femei în politica Republicii Moldova, dar dvs. oricum vă ocupați locul, începînd cu stilul vestimentar și terminînd cu atitudinea grijulie față de familie. Totuși, ipostaza de femeie și mamă se vede nu doar în asta, ci și în atenția pe care ați acordat-o programelor sociale în timpul activității în regiune - construcția și reparația grădinițelor, școlilor, spitalelor... Cu ce proiect vă mîndriți cel mai mult?

Am avut o mulțime de proiecte foarte bune și sper că acestea vor fi continuate.

Am început prin a ne gîndi: ce putem face pentru ca oamenii să nu plece din regiune? Și am decis că trebuie să începem să lucrăm cu oamenii din momentul în care se nasc. Am plătit alocații suplimentare la nașterea copiilor. Am implementat programe privind oferirea meselor gratuite în grădinițe și școli. Am lansat un sprijin sub formă de granturi pentru copiii care fac studii la universitățile din țara noastră, astfel încît tinerii să poată obține o educație mai bună și apoi să revină să lucreze în regiune.

Am extins posibilitățile de acces la programe sociale și pentru alte categorii. Se părea că desenam o floare: în centru era omul, iar în jurul său erau petale, adică diferite condiții și programe care i-ar ajuta pe tineri să vadă perspectivele viitorului lor în Găgăuzia.

În același timp, nu am pus condiția ca toată lumea să rămînă în autonomie. Principalul lucru este ca ei să se poată realiza oriunde în țară. De aceea, una dintre priorități a fost studierea limbii de stat. Am lansat în grădinițele din Găgăuzia un program, unde copiii puteau învăța trei limbi.

Bilingvismul a fost întotdeauna o calitate distinctivă în țara noastră, iar trilingvismul este și mai bun! Este un avantaj competitiv extraordinar.

Absolut corect. Și aceste programe au dat rezultate. Dacă în 2015, după ce dădeau bacalaureatul rămîneau să studieze în Moldova doar 25 la sută dintre absolvenți, în 2023 - 90 la sută dintre ei au rămas la studii în țară.

Noi i-am convins că este absolut necesar să cunoască limba țării noastre. Și eu am învățat limba de stat, ceea ce mă ajută foarte mult și la locul de muncă, și în ceea ce privește comunicarea. Limba într-adevăr extinde granițele.

Și sînt sigur că experiența noastră de succes în promovarea programelor de studii poate și chiar trebuie să fie transmisă la nivelul întregii țări.

Cred că este important să rezolvăm această problemă, pentru că de mai bine de 30 de ani vorbim despre faptul că există oameni în țară care nu vorbesc limba de stat și mereu le reproșăm acest lucru. Este bine că statul a lansat acum un program de învățare a limbii de stat și a alocat bani pentru acest lucru. Dar acesta este orientat spre persoanele adulte, iar mie mi se pare că ar trebui să începem de la vîrsta de trei ani. Da, pentru aceasta va fi nevoie de ceva timp, dar va el trece foarte repede.

Adică vă gîndiți în perspectivă?

Altfel nu se poate, dacă vrei ca țara ta să aibă succes. Iar una dintre principalele investiții este educația, pentru că Moldova modernă are nevoie de o generație de oameni calificați și foarte bine pregătiți.

"Pentru a face compromisuri trebuie să fii foarte puternic"

În cartea dumneavoastră există cîteva cuvinte cheie care cred că vă caracterizează. Primul cuvînt, care apare destul de des în carte și care este aproape inexistent în vocabularul politicienilor de astăzi, este cuvîntul "compromis". În numele a ce a trebuit să faceți compromisuri?

Pe arena politică, compromisul nu este un semn de slăbiciune, ci un semn sigur de maturitate, un indicator al puterii.

În cartea mea, povestesc, într-adevăr, cîteva momente în care capacitatea de a accepta compromisuri a adus beneficii întregii autonomii. De exemplu, problema creării zonelor de liber schimb în Găgăuzia a fost rezolvată datorită acordului încheiat între administrația bașcanului și reprezentanții opoziției din Adunarea Populară.

În opinia mea, președintele țării trebuie să reprezinte interesele tuturor cetățenilor, indiferent de preferințele lor politice, de particularitățile etnice, lingvistice și religioase. Și este inacceptabil să te îndepărtezi de o întreagă regiune doar pentru că alegătorii de aici au preferințe electorale diferite. Am fost de mai multe ori inițiatoarea dialogului și a unei interacțiuni constructive, dar acest proces are caracter bilateral: fiecare parte trebuie să fie dispusă să meargă în întîmpinare. Din păcate, nu am putut stabili un astfel de dialog cu actuala președintă Maia Sandu. Dar au fost construite relații normale de lucru cu cei doi președinți anteriori ai Republicii Moldova și cu majoritatea prim-miniștrilor, iar pe parcursul mandatului meu au fost zece prim-miniștri. Întotdeauna mă ghidez după regula compromisului rezonabil, pentru că, în final, toată lumea are de cîștigat.

Capacitatea de a dialoga este cheia succesului politic și sper că va veni timpul adevăraților profesioniști care să poată depăși prejudecățile de partid și să poată promova interesele națiunii.

Aceasta este ideologia înțelepciunii politice, în care primordiale sînt interesele oamenilor, nu cîștigurile trecătoare de pe tabla politică de șah.

Un alt cuvînt des întîlnit la Dvs. și rar folosit de majoritatea politicienilor este "responsabilitate". Sentimentul că ești responsabil nu doar pentru tine însuți este o povară grea. Ce v-a ajutat să o purtați?

Apropierea de oameni. Atunci cînd ești pur și simplu numit și înzestrat cu anumite împuterniciri, ești responsabil față de cei care te-au numit și care te pot înlătura din funcție.

Iar politicienii care sînt aleși de popor au un cu totul alt nivel de responsabilitate. Ei au o responsabilitate directă față de oamenii care îi votează.

Încă de la începutul carierei mele politice, am fost întotdeauna în contact direct cu oamenii. Noi trăim într-o regiune compactă și într-o țară mică. Ieri ai făcut o promisiune unei persoane, iar mîine o vei întîlni. În comunicarea cu oamenii, am măsurat, ca să spun așa, gradul de interacțiune. Dacă oamenii te privesc în ochi, înseamnă că sînt mulțumiți de munca ta. Dacă se uită în altă parte, înseamnă că fie am pierdut contactul cu ei, fie am făcut ceva greșit. Și trebuie să aflu care este problema.

Și, în sfîrșit, un alt cuvînt pe care îl folosiți în această carte și care, în principiu, nu se regăsește în lexiconul clasei politice moderne este cuvîntul "onestitate". Ce semnificație are el?

Onestitatea este capacitatea de a te ține de cuvînt și de a-ți respecta promisiunile. Înseamnă să fii mereu deschis și cald cu oamenii.

La întîlnirile cu oamenii, am auzit adesea că politica este o treabă murdară. Eu am o altă opinie. Eu cred că politica nu este o treabă murdară. Politica este știința de a guverna. Este arta de a negocia și de a construi un dialog.

Cînd îmi exprim această poziție, interlocutorii mei mă privesc adesea cu nedumerire. Și atunci le propun o analogie simplă: imaginați-vă un primar sau un deputat care inspiră și unește prin exemplul său, care merită încredere necondiționată. "Da, ne-ar plăcea un astfel de lider", aud adesea drept răspuns. Dar aceasta și este politica! Aceasta este calea pe care cred că ar trebui să o promovăm mereu atît în comunitatea politică moldovenească, cît și în societate în ansamblu.

"Trebuie să redăm oamenilor credința în bine"

Ați demonstrat că o regiune mică poate menține o natură multi-vectorială și că, cu o politică bine structurată, există posibilitate de a coopera cu toată lumea și de a atrage investiții. Sînteți gata să transferați această experiență de cooperare multi-vectorială în întreaga țară?

Sînt gata. Aș dori să dau un exemplu destul de elocvent și ilustrativ – este vorba despre o întreprindere din satul Tomai, unde sînt asamblate tractoare belaruse în instalații de producție, a căror reconstrucție a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. La această bază fac practică și elevii școlii profesionale. Și astfel de proiecte ar trebui să existe cît mai multe în întreaga țară.

Găgăuzia a primit un sprijin important din partea lumii turcice, datorită căreia avem acum grădinițe noi, case de artă, școli, spitale renovate, un stadion modern. Iar cu sprijinul financiar al României a fost construită o nouă clădire a liceului Mihai Eminescu. Au fost implementate proiecte de amploare ale Uniunii Europene, sprijin real și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii din Găgăuzia. Și toate acestea lucrează astăzi activ nu numai pentru viitorul unei anumite regiuni locale, ci și pentru Moldova în ansamblu.

În regiunea noastră au venit afaceri internaționale, au fost deschise întreprinderi mari, au fost create noi locuri de muncă, iar acest lucru a schimbat în general calitatea vieții în regiune. Și totul pentru că am creat toate premisele pentru un mediu de afaceri stabil.

Moldova a fost întotdeauna o punte de legătură între Vest și Est. În genele noastre istorice a fost implantată capacitatea de a menține echilibrul și de a construi relații armonioase cu vecinii noștri. Aceasta a fost cheia supraviețuirii noastre. Astăzi, în perioada de catastrofe globale și provocări, totul este hiper complicat. Cred că, pentru a construi în continuare și a păstra relațiile de parteneriat, ar trebui să decidem asupra unui moment-cheie, în opinia mea - statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Trebuie neapărat să îl păstrăm.

Astăzi, securitatea, stabilitatea, pacea în țară sînt cel mai important lucru. Și, în opinia mea, trebuie să construim o politică de bună vecinătate, reieșind din aceste priorități ale noastre.

Se pare că ați crescut de la un politician regional la unul exclusiv republican. Cu ce mesaj mergeți în politica mare?

Mă consider un politician de nivel republican încă din 2005. Căci am fost deputat în Parlament, iar apoi, cînd am devenit guvernator al Găgăuziei, am fost membru al Guvernului. Și acum cred că nu sînt în politica republicană, dar mă aflu destul de activ în ea.

Pentru mine, este foarte important să reușim să unim toate forțele sănătoase din Moldova. Și mă refer nu doar la politică. Vorbesc și despre mediul de afaceri, și societatea civilă, care vor putea să scoată țara dintr-o criză foarte gravă - atît politică, cît și economică. Consolidarea comunității moldovenești este cheia noastră pe calea integrării europene. Sînt gata să lucrez cît mai mult posibil în această direcție pentru a depăși actuala perioadă dificilă pentru țară. În Moldova există o mulțime de oameni competenți care își iubesc țara și care trebuie uniți. Din păcate, mulți oameni activi și-au pierdut încrederea în posibilitatea unor schimbări în bine, iar această credință trebuie restabilită.

A dialogat Svetlana Derevșcicova

50
1
1
1
5

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?