X 
Transnistria stiri: 1391
Preşedintele stiri: 4027

Dumitru Roibu: Tineretul nostru merită să ducă țara într-un viitor prosper

18 dec. 2023,, 17:07 (reactualizat 20 dec. 2023,, 18:00)   Interviuri
6517 3

Generația tînără este viitorul țării noastre, și în mîinile cui se va pomeni el depinde nu doar de aportul părinților, dar și de cel al instituțiilor de profil (Ministerul culturii, educației), al autorităților municipale și al organizațiilor obștești. Despre cum e corect să fie educat tineretul, cum să creăm pentru el "tendințe pozitive", țintite spre creșterea personală și de carieră, cum să implementăm educația digitală și despre studierea tehnologiilor moderne în școlile din toată țara, dar și despre multe altele, a relatat activistul civic Dumitru Roibu, președintele Fondului pentru dezvoltare ecologică ECODAVA, director executiv al YMCA Moldova în programul "Большая Игра" cu Nina Dimoglo.

- Alegerile recente auarătat, că tineretul nu este așa de activ cum ne-am dori, și își exprimă slab poziția civică – reacționează, în general, la proiecte sociale, publice. Cum apreciați gradul de activism al tinerilor?

- Participarea sau neparticiparea la procesele politice merită studiată, dat fiind că tineretul de azi nu poate fi comparat cu cel din anii 90 sau și mai devreme. Este un paradox, căci timpul nostru oferă mult mai multe oportunități ca înainte, toate hotarele au fost deschise, poți lua orice experiență din alte țări și s-o aduci la noi. Pentru tineri, există mult mai multe posibilități financiare, de infrastructură, există Internetul, există posibilități nelimitate de obținere a cunoștințelor, aptitudinilor noi. În ciuda acestui fapt, constatăm cu amărăciune, că tot mai mulți tineri părăsesc țara noastră.

Sarcina societății, și mai ales a politicienilor, instituțiilor publice și organizațiilor e să înțeleagă de ce este așa, și să fac tot posibilul pentru a opri acest proces. Pentru că, în esență, este un exod al populației, în special – un exod al creierilor. Da, știm că poporul moldovenesc este destul de talentat și deștept, dar, cu regret, roadele ”le culeg” alte țări.

Vorbind despre situația tineretului la actuala etapă de dezvoltare a Republicii Moldova ca stat independent, trebuie să menționez că, din fericire, i se deschid noi și noi posibilități. În suburbiile Chișinăului și nemijlocit la Chișinău , unde noi dezvoltăm mai multe proiecte, în fiecare sector există centre de tineret. Ele au propriile edificii, angajați care prestează servicii, posibilități financiare de a acoperi tot felul de cheltuieli, se desfășoară diverse evenimente pentru dezvoltarea personală și profesională, precum și evenimente culturale. Pentru tineri devine tot mai interesantă ieșirea din Internet și din lumea jocurilor video, și implicarea în comunicarea cu oameni reali și în soluționarea problemelor societății.


Există numeroase probleme invizibile la prima vedere, pe care mulți nu le simt. Unii nu înțeleg problema ecologică, poate pentru că ei înșiși o creează. Unii nu simt problema bullying-ului și nu-i conștientizează gravitatea.

Unii nu înțeleg gravitatea problemei că tot mai mulți tineri nu au (eu cunosc asemenea persoane) experiența comunicării cu diferiți oameni, fiind blocați din acest punct de vedere, pentru că din copilărie practică jocurile video și se scufundă în spațiul virtual. Acolo nu au probleme de comunicare cu oameni de diferite vîrste, naționalități, confesii. În viața reală, care necesită contact, emoții, le este mult mai complicat.

Întregul complex de probleme de acest gen ne arată, că tineretul actual este așa de diferit, că e dificil să-l înțelegi sau să-i determini un cadru anumit. Totuși, situația de azi ne permite să menționăm, că există multe posibilități pentru ca tinerii să se dezvolte, să-și manifeste creativitatea, să aplice aptitudinile și să demonstreze ce pot. Și, revenind la cele de la care am pornit, tinerii au posibilitatea să înțeleagă că pot și că-s demni să ducă țara noastră într-un viitor mai prosper.

- Ai început discuția noastră vorbind despre emigrare – vedem, în anul care se încheie, statistici dezamăgitoare. Deosebit de trist este faptul, că tinerii care merg la studii peste hotare, absolvind acolo universitățile, nu se grăbesc să revină acasă. Mulți pleacă pentru că se tem să formeze aici familii, să nască copii, dată fiind situația economică instabilă. Cum poate un specialist, care e la început de cale, să aibă familie, să se regăsească și să se realizeze în țară, dacă noi avem un șomaj așa de înalt?

- Cultul emigrării a început odată cu afirmația cum că în țara noastră au loc schimbări fundamentale, o istorie de succes. Poată că a fost așa, dar noi știm că anume atunci a început exodul masiv al populației. Oamenii erau nevoiți să meargă peste hotare pentru a găsi acolo un alt nivel de bunăstare... Dar înțelegeți că, părăsind țara și trăind în străinătate ceva ani, ei riscă să nu se integreze acolo, și în același timp să nu poată renunța la acel nivel de bunăstare. Foarte multe familii trăiesc această experiență amară.

Multe procese politice, sociale din Moldova au demonstrat, că oamenii care locuiesc peste hotare nu percep real procesele care au loc aici, în Moldova. Respectiv, pentru unii revenirea în Moldova devine un șoc, ei trebuie să conștientizeze că totul este complicat, serios, interesant, vesel, plăcut. Pentru că este totuși țara noastră, care e destul de complexă

Acum problema natalității nu este cauzată de ne-dorința cuplului de a naște un copil, ci de faptul, că e destul de dificil să concepi un copil. Din cauza alimentelor, a medicinei, a mediului de calitate proastă. Să naști un copil în Moldova este complicat , o fac doar eroii adevărați pentru că țara are nevoie de asta.

Iar problema șomajului există pretutindeni, cu excepția unor țări. Întrebarea e în pregătirea profesională a specialiștilor, corespund ei oare criteriilor, din punct de vedere profesional? Iată de ce eu am spus că există cultul emigrării. Unora el le este altoit încă din școală, și în opinia mea este o greșeală acest lucru. Poate, ar trebui curmat, căci încă din școală descurajăm tinerii să trăiască în Moldova și le impunem opinia că trebuie să plece.

- Adică, insistați pe aceea că, dacă există dorință, te poți realiza și în țara noastră|?

- Firește. Eu cunosc multe persoane, care nu au învățat nici la liceu, nici la universitate, și pe urmă spun că în Moldova nu există posibilități. Dar această persoană nu a făcut nimic conștient pentru a se dezvolta aici. În orice țară ar merge, există concurență pe piața muncii, și ei se pregătesc să concureze cu alții, dar nu pentru cele mai bine plătite locuri de muncă.

- În prezent, ești reprezentant al organizației YMCA Moldova. Ați realizat multe proiecte, inclusiv unul de amploare pentru refugiați. Pe ce este concentrată acum organizația și care este vîrsta medie a membrilor ei?

- Voi începe de la izvoare. YMCA Moldova, la care-s director executiv, este prima organizație de tineret din lume. Ea a fost creată încă în a.1844. Are o istorie vastă, tradiții puternice. În această organizație a fost născocit baschetul, voleiul ca jocuri, etc. Eu am fost ales în fruntea organizației la începutul a.2022, după ce a început conflictul din Ucraina. Așa a coincis, că trebuia să ne mișcăm, să muncim mult și noi cu echipa am sărit în apă și am început să înotăm, deși nu știam dacă o facem într-un fluviu, o mare sau un ocean. Noi munceam și obțineam rezultate. Am reușit, ca organizație, să obținem succese și să realizăm mai multe proiecte mari în Moldova. Modesta noastră opinie influențează serios mai multe sfere de activitate din țara noastră.

- Ce sfere?

- Sfera educației - școlile și refugiații. Asta ar fi fost imposibil fără sprijinul YMCA Europa, membri deplini ai căreia am devenit anul trecut. Fără sprijinul secretarului general Juan Iglesias, a conducătorului departamentului contacte Marius Popa, datorită căruia noi avem numeroase contacte nu numai cu ONG-uri, dar și cu mediul de afaceri, de unde putem atrage mijloace pentru a realiza proiectele noastre. Desigur, cu sprijinul echipei mari YMCA, care în toți acești ani (de la 1996 încoace) a activat și ne-a ajutat să ne manifestăm așa de plenar.

- Din ultimii 2-3 ani, ce proiecte de amploare poți menționa?

- Voi fi modest. În anul din urmă YMCA Moldova a realizat cel mai mare proiect al unui ONG din Moldova - "Centre digitale și educaționale", care are un buget de 5 mln. 400 mii de euro și prevede că vom beneficia de peste 5300 de laptopuri și calculatoare noi, pe care le vom repartiza în mai bine de 320 de instituții educaționale din țară. În total, beneficiari ai acestui proiect vor fi cca 230 mii de persoane. Este vorba despre investiții pe care nu și le pot permite școlile, autoritățile publice locale sau chiar Ministerul educației. Eu am comparat bugetele. Colegilor din afară le spun, că bugetul acestui proiect este comparabil cu bugetul Ministerului apărării pentru a.2020 sau 2019 , în jur de peste 100 mln. de lei.

- Care este scopul principal al acestui proiect?

- Noi ne-am propus să oferim tinerilor oportunitatea de a dezvolta aptitudini în domeniul cunoștințelor digitale în localitățile rurale, în special, și în comunitățile care au mai puțin acces la tehnologii.

- Pandemia a arătat că este o mare problemă…

- Există școli în care 2-3 elevi stau la un singur computer, și timpul rezervat orei de informatică este insuficient pentru a însuși acest computer. Sarcina noastră era să le dotăm cu tehnică bună, de calitate, care funcționează rapid și garantează că elevii vor însuși programele care îi vor ajuta să se dezvolte. Plus la asta, avem o înțelegere că școlile le vor oferi posibilitatea de a lucra la ele și după orele de program, ca să se dezvolte. La Budești, copii se adună după lecții, studiază diverse programe suplimentare, acolo este un voluntar care lucrează cu ei. Adică, a apărut o posibilitate, care bucură tineri din 300 de sate și orașe ale Moldovei.

- În perioada carantinei a devenit clar, că Moldova se află foarte departe de digitalizare, mai ales dacă vorbim despre satele, care în general nu aveau acces la studierea online. Proiectul pe care l-ați realizat a corectat cumva situația, și ce trebuie să facem pentru ca azi fiecare copil să aibă acces la tehnologiile moderne?

- Am abordat o problemă serioasă, căci accesul la tehnologiile moderne încă nu înseamnă că problema va fi soluționată. Căci comportamentul în mediul digital, în Internet este cea de-a doua parte a problemei, la soluționarea căreia noi vrem să muncim. Da, la lecțiile de informatică copiii învață să utilizeze diverse programe, dar asta nu înseamnă că ei în mod automat înțeleg cum trebuie să se comporte în Internet, ce conținut să vizioneze, cum să-ș protejeze datele personale, să înțeleagă că dacă scrii un comentariu, el este vizibil, etc. Ni se pare că mai avem de lucrat în domeniul culturii comportamentului în mediul digital, ca să ne securizăm și să ne comportăm corect. Sarcina organizației noastre este să ajute învățătorilor să conștientizeze seriozitatea cu care trebuie să se vorbească despre educația digitală, cultura comportamentului în mediul digital, pentru ca elevii să se dezvolte armonios și să acumuleze anume acele cunoștințe, care îi vor ajuta să se dezvolte și ca personalități, și ca profesioniști.

- E globală azi problema că un copil, din cauza pasiunii sale pentru rețelele de socializare, stă în jocuri și uneori uită de cărți și, cel mai important, devine asocial, uită de prieteni, de comunicare, își pierde abilitățile de comunicare?

- Există copii care nu știu ce este o carte, cu excepția manualelor, și există copii care nu știu ce este un prieten, cu excepția celor de pe Internet. Acest lucru poate fi curmat doar dacă se vor lua anumite măsuri. Este obligația părinților, în special. Dar există părinți, care îi dau copilului computerul sau smartphone-ul doar ca acesta să aibă o ocupație

- Cum să controleze părintele aceasta?

- Eu încă nu-s părinte, și îmi vine greu să judec, dar din experiența altora am văzut că un copil trebuie să aibă ocupații și interese echilibrate. Nu ne putem separa de era digitală, dar trebuie să mergem acolo pregătiți, fără a fi dependenți de Internet. De aceea e nevoie de ocupații echilibrate – online, offline. Părinții pot permite copilului să stea la computer un timp limitat, după care el obligatoriu trebuie să meargă la vreun cerc – volei, dans, sau oricare altul, unde va avea experiența comunicării și a dezvoltării fizice.

Asta doar subliniază faptul, că ceea ce facem noi este foarte important. Știu că au mai fost asemenea proiecte. Computerul este costisitor. Noi am primit, în două tranșe, 5373 de computere de la compania Hewlett Packard. Absolut noi, aveau instalate Windows 11, costau 1000 - 1900 euro per unitate. Slavă Domnului, cu sprijinul instituțiilor noastre publice, noi le-am putut aduce în țară fără taxe vamale, ca ajutor umanitar, și grație acestui fapt am putut intra în școli, centre pentru refugiați, biblioteci, colegii etc. Să mergem acolo, unde aceste computere erau foarte necesare. Și ne pare bine că am avut această posibilitate. Fiind pusă întrebarea dacă noi am putea realiza acest proiect, am decis că avem o șansă unică, pe care nu o putem rata.

- Știu că aveți un proiect mai mic – ajutați refugiații, chiar ați deschis la Chișinău propriul centru pentru refugiați.

- Problema refugiaților este foarte acută. Eu cu colegii am fost primii la hotar, din prima zi a conflictului. Am ajutat refugiații să găsească adăpost sau să meargă în alte țări. Eu am adăpostit acasă la mine mai multe persoane. Acolo era așa de mult amar, că nu puteai sta într-o parte. Acum nu percep problema refugiaților doar cei care nu contactează cu ei, nu au o legătură și vorbesc doar din auzite. Problema este actuală în continuare. YMCA Moldova dezvoltă concomitent două proiecte pentru refugiați. Este grupul de asistență primară - organizarea domiciliului, alimentarea. A doua componentă - măsurile de integrare a lor în societate. Asistența psihologului, a juristului, angajarea la muncă, deoarece mulți dintre ei vor să muncească, ca să nu depindă de indemnizațiile de la stat sau structurile internaționale, dat fiind că nimeni nu știe cînd se va termina totul și ei vor reveni acasă.

Grație unei organizații internaționale din Țările de Jos, am putut livra pachete cu produse alimentare. Costul unui pachet variază între 270 și 300 de lei, lunar cca 250 de familii refugiate din Ucraina primesc acest ajutor.

Cu privire la servicii, am înțeles că nu ne putem descurca singuri, și cu ajutorul activ al companiei DAAC Hermes am echipat în două zile un Centru de plasament pentru refugiați de 60 de locuri. Au toate condițiile. Nu cheltuiesc nimic din buzunarul lor, nimic pentru servicii, locuiesc acolo gratis. Noi le oferim pachete alimentare și voluntari care lucrează cu copiii, acolo activează psihologii noștri, noi îi ajutăm să se angajeze la muncă. În principiu, pot constata că YMCA Moldova este organizația, care oferă un complex de măsuri în sprijinirea refugiaților, tot ce ține de transport, cazare, hrană, asistență psihologică, juridică și asistență în găsirea unui loc de muncă. Am putut dezvolta contacte cu multe alte organizații, cu Agenția națională a muncii, Societatea Invalizilor, care are propria rețea de contacte și cu care colaborăm, ceea ce ne ajută în atingerea scopurilor propuse.

- În ce măsură instituțiile publice contribuie la această muncă importantă?

- Fiecare ajută cu ce poate.

Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă face o treabă grozavă: găsesc locurile de muncă disponibile, în care companiile sunt pregătite să angajeze refugiați în mod legal, colectează toate informațiile, care vor fi condițiile, ce criterii și abilități li se cer. Noi deseori participăm la aceste evenimente. Ei organizează iarmaroace ale locurilor vacante, la care invită refugiații împreună cu agențiile, încearcă să stabilească contacte. Noi avem experiență – 1000 de persoane angajate legal în Republica Moldova. Este important ca ele să fie sigure că vor beneficia de toate garanțiile sociale, că vor primi salarii așa cum s-au înțeles și că totul va fi legal, conform contractului.

Țin să menționez rolul activ al autorităților locale, președinților de raioane, a direcțiilor de angajare supuse Agenției naționale, care deja îi cunosc pe toți pe nume și lucrează cu fiecare la modul direct. Este un volum enorm de lucru, și el aduce roade.

- Ce proiecte mai poți menționa? Ce sarcini vă mai propuneți?

- Noi creștem, ca organizație. În prezent dezvoltăm o nouă locație pentru a activa și presta servicii în centrul Chișinăului. Va fi un Centru de dezvoltare a resurselor pentru refugiați, tineri în special, pentru că ne propunem să dezvoltăm acolo noi genuri de servicii. Spre exemplu, să organizăm Academia IT, gratuit. Cei care o vor frecventa, vor obține aptitudini noi.

Organizația noastră a obținut resurse gratuite, ca de exemplu, Canva sau Zoom. Și le putem folosi pentru a dezvolta noi servicii pentru beneficiarii noștri. Ce ne dorim? – să ne înțelegem cu profesorii de informatică și să dezvoltăm un curs de informatică pentru ei. Proiectul-pilot îl vom lansa în municipiul Chișinău, pentru ca ei să înțeleagă importanța educației digitale. Da, este o muncă enormă împreună cu companiile, școlile, Direcția educație, Ministerul educației. Anul viitor vrem să atragem mai multe investiții din afară, este o temă pe care dorim să o abordăm.

Nu-mi place să vorbesc despre planuri, mai bine – despre rezultate, dar voi spune scurt, că una dintre sarcini ține de drepturile egale pentru elevii din toate școlile. Cunoașteți, la sigur, că nu toate cabinetele de informatică au conexiune la Internet. Nu toți tinerii au acces la vi-fi în satul natal, și deci au mai puține oportunități. Noi vrem să muncim mai mult, noi simțim că Moldova este țara posibilităților, și vom continua să dezvoltăm inițiativele noastre.

- Dumitru, YMCA Moldova​ are statutul unei organizații de utilitate publică. Ce presupune el?

- În prezent, noi dezvoltăm noua noastră locație YMCA – noul centru. L-am primit de la primăria Chișinău cu titlu gratuit, dar cu condiția că vom obține acest statut. El este un exemplu, sau o dovadă importantă, că toate structurile organizației activează în conformitate cu legislația, prezintă la timp rapoartele, activează transparent, activitatea ei este accesibilă pentru societate și – important – este utilă societății. În țară în prezent există cca 60 asemenea organizații. Este o onoare pentru noi să facem poarte din ele, căci este un semn al calității muncii noastre. Noi vom confirma acest statut și în continuare, căci asta ne oferă noi posibilități și convingerea partenerilor în faptul, că lucrăm pentru binele societății.

- Ai spus că vreți să atrageți mult mai multe investiții. E un lucru real? Ce relații aveți cu donatorii?

- Aici există o metafizică inexplicabilă. Dacă acum un an și jumătate aș fi fost întrebat dacă vom avea asemenea rezultate, eu m-aș fi îndoit. Avem planuri mari și, desigur, ambiții de a atrage mai multe investiții, ca organizația să fie independentă. Noi credem că ea trebuie să se dezvolte, să aibă diverse surse de venit – granturi locale și internaționale, principalul – să aibă o bază. Adică, voluntarii să aibă unde se aduna, iar organizația – să suporte cheltuielile pentru activitatea lor. Unde mai pui, că asta înseamnă nu doar posibilitatea de a merge peste hotare, dar și posibilitatea de a-i trimite pe voluntarii noștri la cursuri de dezvoltare, inclusiv cu plată. Iată YMCA Europa invită reprezentanții noștri în Portugalia, la un masterat privind administrarea ONG-urilor. În țara noastră nu există așa ceva. La noi ”specialist în lucrul cu tineretul” este un termen destul de abstract, o pregătire oficială în acest sens încă nu există. Știu că în Rusia există asemenea cursuri, și în țările europene există, și noi vom încerca să devenim o organizație care dă tonul în dezvoltarea tineretului din țară. Preconizăm să intrăm în Consiliul național al tineretului.

- Colaborați cu alte organizații din Moldova?

- Mă simt fericit că organizația noastră e așa de vastă. Nu cunosc un raion în care să nu fi fost noi, și dacă nu am reușit încă să fim în toate satele, o vom face anul viitor. Nevoile oamenilor ne aduc în toate satele. Respectiv, diferite organizații dispun de resurse diferite. Ne ajută Societatea invalizilor din Chișinău: are propria rețea de colaboratori – activiști, cu care au lucrat la începutul conflictului din Ucraina și care ne ajută să contactăm refugiații care trăiesc în familii sau închiriază case . Prin ce se deosebesc ei de refugiații care trăiesc în Centre? Ei se află la întreținerea statului nostru și a altor donatori. Ei au garantată hrana de trei ori pe zi. Da cei din Congaz, să zicem, nu întotdeauna au posibilitatea să-și hrănească familia. Sarcina noastră este să hrănim familiile care au cea mai mare nevoie. Încercăm să evităm centrele, nu că am avea ceva împotriva lor, dar vrem să ajutăm țintit persoanele, care au cea mai mare nevoie. Firește, de fiecare dată auzi noi istorii ale oamenilor, și înțelegi că e foarte important ceea ce faci. Și ne străduim să păstrăm aceste contacte, căci știm – dacă ai venit odată, nu poți veni peste un an, încercăm să venim mai des. La Cahul am avut o experiență enormă . Acolo direcția asistență socială și organizația avocaților au adunat într-o sală 150 de refugiați ucraineni, majoritatea – mame cu copii, și la vederea acestei săli, a numărului de oameni veniți , noi am înțeles că facem un lucru important. Și ne bucurăm că Dumnezeu ne-a dat posibilitatea să ajutăm acești oameni. Fiecare cu ce poate, dar laolaltă obținem un rezultat enorm, și primim mulțumirile care ne motivează să continuăm.

- În ce măsură organizația este deschisă pentru cooperare? Pentru care proiecte? Să presupunem, că este o persoană care dorește să găsească oameni noi, cu o poziție bună în viață - cum te pot contacta ei?

- E simplu să fim găsiți: destul să accesezi în internet YMCA.md sau să intri pe pagina noastră de Facebook. Vei găsi acolo multe materiale despre lucrările noastre, puteți scrie acolo, puteți accesa profilurile noastre. Trebuie de știut, că avem o rețea vastă de parteneri cu care cooperăm - YMCA Europa, Rusia, Ucraina, Țările de Jos, alte țări. Cu ele vrem să conlucrăm în sensul schimbului de experiență. Proiectele noastre acoperă un număr mare de direcții – avem proiecte culturale, taberele pentru copii, unde pe vară plasam copii din Ucraina și Moldova. Avem cursuri de DJing - copiii din Moldova și Ucraina fac muzică, iar noi dorim să organizăm pentru ei în primăvară un eveniment comun, în care își vor prezenta lucrările. Avem activități sportive și de mediu. Cel mai important lucru pe care vrem să-l facem în munca noastră este să fim mai aproape de nevoile oamenilor.

- E important ca tinerii să fie implicați în activități comunitare? Ce tehnici folosești pentru a-i atrage? Ce –i de făcut astăzi pentru a implica tinerii în muncă?

- În a. 2018 la Chișinău bugetul pentru tineret a fost de 200 mii de lei. Asta pentru că oamenii care au administrat Chișinăul anterior nu conștientizau seriozitatea acestei direcții. În a. 2023 această sume este deja de 60 milioane de lei – datorită faptului că cei care administrează Chișinăul înțeleg că tineretul este important, că în el trebuie să investim bani și să-i dăm posibilitatea să se dezvolte. Sfatul meu este să medităm asupra acestui fapt și să încercăm să deschidem în satele, orașele noastre tot mai multe centre de tineret. Și dacă tinerii care stau în Internet și se joacă vor vedea oameni, care fac ceva împreună, că le este interesant și vesel, ei vor fi atrași mai mult ca de șederea în computer de unul singur. Și atunci vor căuta posibilități de a participa și ei la asemenea proiecte. Omul va înțelege, că există lucruri mai importante, pe care le poate face în loc să stea acasă și să practice ocupații nocive. Mai ales că noi mai oferim și posibilitatea de a merge peste hotare, pentru a participa la diverse seminare. Recent, de la Tbilisi au revenit colegii noștri, iar în scurt timp vom merge în Letonia pentru un alt proiect. În decembrie, trimitem un grup de două persoane la Berlin, la un seminar.

- În ce măsură vă susține mass-media, în ce măsură vă satisface sprijinul oferit pentru aceste evenimente de importanță socială?

- Nu vreau să fac publicitate sau să vorbesc despre așteptările mele, dar activitatea YMCA este reflectată de un post TV - GRT. Avem mai multe portaluri la Chișinău, inclusiv Noi.md, moldovenii.md – portaluri serioase, care reflectă ceea ce facem noi, evenimentele noastre. Cu regret, nu am văzut reportaje despre activitatea noastră la Televiziunea publică – ei mai mult cu politica… Nu am văzut să reflecte activitatea organizațiilor obștești , nemaivorbind de cele pentru tineret. Așa că, cred eu, este o perspectivă bună , la care ei ar trebui să atragă atenția și să se dezvolte în această direcție.

7
0
0
5
15

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?