Serbia se declară pregătită să facă „compromisuri”

Noul prim-ministru sîrb, Milos Vucevic, a expus într-un interviu pentru AFP, citat de Agerpres, provocările majore cu care se confruntă guvernul său, printre care relaţia cu Kosovo sau scandalul trimiterii de muniție în Ucraina, dînd asigurări că ţara sa este pregătită să facă compromisuri cu Kosovo.

Serbia este „absolut pregătită să discute cu Kosovo, să încheie acorduri, să facă compromisuri”, a asigurat Milos Vucevici înaintea unei întîlniri dintre preşedintele sîrb, Aleksandar Vucic, şi prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, prima după aproape un an.

„Este mai bine să stai în jurul unei mese de o mie de ori fără rezultate decît să ai un singur incident pe teren. Mai bine să te aşezi, să te întîlneşti, să încerci să vorbeşti unul cu celălalt. Totul mai degrabă decît o escaladare”, a adăugat el, fără a preciza care ar putea fi natura compromisurilor la care ar fi dispusă partea sîrbă.

El i-a atribuit lui Kurti responsabilitatea pentru starea de „moarte clinică” în care se află dialogul Serbia-Kosovo: „Cred că nu vrea deloc ca dialogul să reuşească”.

Tensiunile dintre Serbia şi fosta sa provincie nu au încetat niciodată de la războiul care a avut loc la sfîrşitul anilor 1990, un război care a provocat mii de morţi şi a dus la o intervenţie armată a NATO împotriva Serbiei. Puţinele progrese în dialog au fost de atunci urmate în mod regulat de izbucniri de conflicte şi de o revenire la status-quo. Milos Vucevici, numit prim-ministru în primăvară, după cîţiva ani în fruntea ministerului apărării sîrb, a recunoscut, de asemenea, că armele sîrbești ar putea ajunge pe frontul din Ucraina pentru a ajuta armata ucrainenaă.

Luni, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia „va analiza afirmaţiile” conform cărora muniţii sîrbe au ajuns în mîinile Ucrainei şi „le va discuta cu prietenii săi sîrbi”. „Nu este vorba de o contribuţie sîrbă la unul dintre beligeranţi”, a spus Vucevici, ci mai degrabă de arme vîndute ţărilor terţe care, apoi, le redistribuie.

„Nu vreau să împiedic companiile să ne vîndă muniţia în Spania, Cehia, Statele Unite… Pentru că nu este interzis şi nu este imoral să producem arme şi muniţii care, din păcate, sînt folosite şi acolo unde există război”, a spus el. Serbia încearcă să îşi ţină de ani de zile echilibrul pe o linie fină între Est şi Vest, o sarcină devenită mult mai dificilă după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Candidată la aderarea la UE, Serbia a condamnat la ONU invazia rusească, dar refuză să se alinieze la sancţiunile occidentale împotriva Kremlinului, care furnizează peste 90% din gazul folosit în Serbia.