Cursa pentru șefia NATO se întețește prin candidatura letonului Krišjānis Kariņš

Ministrul de externe leton, Krišjānis Kariņš, și-a declarat oficial interesul de a deveni următorul secretar general al NATO, intrînd în cursa mult disputată pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, după ce acesta va demisiona în octombrie anul viitor.

Krišjānis Kariņš, care a demisionat din funcția de prim-ministru leton în luna august, poate aduce în fruntea NATO „experiența sa de conducere ca prim-ministru, perceperea clară a amenințării Rusiei, o poziție fermă față de abordarea conflictului din Ucraina și o experiență dovedită ca generator de consens internațional”, potrivit propriului său anunț de prezentare.

Kariņš i se alătură șefei guvernului eston Kaja Kallas și prim-ministrului olandez în exercițiu Mark Rutte în lupta pentru a deveni următorul lider civil al NATO. Mandatul actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, care a fost prelungit de patru ori, se încheie în octombrie 2024.

Alegerea pentru acest post necesită aprobarea unanimă a celor 31 de aliați NATO - în special din partea SUA, care deține cea mai mare pondere deoarece contribuie cel mai mult la cheltuielile militare.

Kariņš și-a semnalat interesul, pe măsură ce îngrijorările cresc în rîndul liderilor țărilor baltice și est-europene în general că sprijinul SUA pentru efortul de război al Ucrainei începe să slăbească și pe măsură ce rolul NATO evoluează ca o forță cheie în sprijinul eforturilor Ucrainei de a respinge invazia Rusiei.

Cursa pentru șefia NATO se întețește, așadar, iar tensiunile sînt mari între diverșii candidați din culise pentru a ocupa acest post extrem de prestigios și de vizibil. Cum am amintit-o și cu alte dăți, și în România se tot zvonește că unul din candidați ar putea fi actualul președinte român Klaus Iohannis.

Nu există însă reguli precise pentru procedeul numirii secretarului general NATO si nici un algoritm al succesiunii, ci doar negocieri în culise intre statele membre, combinate cu necesitatea obținerii unui consens al celor 31 de membri.

Pe deasupra, secretarul general NATO trebuind obligatoriu să fie un european, este limpede că Jens Stoltenberg a fost prelungit pînă în octombrie anul viitor pentru ca decizia înlocuirii sale să nu intre "la pachet" cu toate negocierile interne din UE care vor avea loc după alegerile parlamentare europene din iunie 2024.