22 de explozii pe "Insula frumuseții"

Cel puțin 20 de case au fost distruse în explozii pe insula franceză Corsica, la zece zile după vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a propus insulei o "autonomie în cadrul republicii".

Potrivit France 24, separatiștii corsicani au revendicat cele 22 de explozii, soldate fară morți sau răniți grav, comise în principal asupra unor reședințe secundare. Procuratura franceză a deschis o anchetă privind atacurile.

În timpul vizitei sale, Macron a propus Corsicăi "autonomie în cadrul republicii", avertizînd în acelaşi timp că acest "moment istoric" nu se va face "fără" sau "împotriva" statului francez. Frontul Naţional pentru Eliberarea Corsicană (FLNC) a revendicat responsabilitatea pentru explozii, spunînd că nu există un "destin comun cu Franţa", într-o declaraţie trimisă cotidianului Corse-Matin.

"A Francia Fora" ("Franţa, afară" - n.r.) încheie acest text de patru rînduri, scrie Agerpres. Mișcarea separatistă Frontul Național de Eliberare din Corsica (FLNC) a lansat numeroase atacuri cu bombă la mijlocul anilor '70, țintind proiecte de infrastructură și oficiali de stat francezi. Valul de violențe produse de diferite grupări a continuat pînă la mijlocul anilor '90, culminînd cu asasinarea lui Claude Erignac, oficial de top al guvernului local, pe 6 februarie 1998.

Mișcarea FLNC și-a oprit campania de atacuri în 2014.

Coaliția naționalistă venită la putere în 2015 a cerut mai multă autonomie Franței, însă Parisul a refuzat multe dintre solicitări, precum recunoaștere limbii corsicane drept limbă oficială alături de franceză sau grațierea lui Yvan Colonna, condamnat pentru uciderea lui Claude Erignac. Corsica este a patra mare insulă din Marea Mediterană, după Sicilia, Sardinia și Cipru, și este supranumită "Insula frumuseții", avînd peste 200 de plaje.

Totodată, are peste 120 de vîrfuri muntoase înalte de peste 2.000 de metri. Insula aparține de Franța din 1768. Din 1991, insula cu 340.000 de locuitori a primit o autonomie mai mare decît alte regiuni franceze, în special privind educația, mediul și transporturile.