Audit: A fost constatată administrarea cu abateri a patrimoniului public

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în Raportul său anual 2024 modul de gestionare a patrimoniului public, notează Noi.md.

Potrivit datelor oficiale din Registrul patrimoniului public, gestionat de Agenția Proprietății Publice (APP), la începutul anului 2025 valoarea totală a patrimoniului public al Republicii Moldova a atins suma de 167,07 miliarde lei.

Auditul a constatat însă o serie de neconcordanțe și deficiențe structurale în administrarea patrimoniului public, cu efecte directe asupra eficienței folosirii bunurilor statului și asupra veniturilor autorităților publice locale (APL). Printre problemele identificate se numără:

• lipsa unei delimitări și evidențe clare a terenurilor proprietate publică;
• erori în atribuirea dreptului de administrare asupra unor bunuri;
• neînregistrarea terenurilor în Registrul bunurilor imobile și în evidența contabilă;
• folosirea neconformă sau abuzivă a terenurilor publice la nivel local;
• lipsa unei strategii coerente de valorificare a activelor publice.

La nivel local, ineficiența administrării terenurilor publice se reflectă direct în veniturile bugetare. În anul 2024, veniturile acumulate din arendă, redevență și vînzarea terenurilor au constituit circa 346,9 milioane lei, însă auditul a constatat pierderi importante cauzate de:

• atribuirea terenurilor fără respectarea cadrului normativ și fără licitații publice;
• neîncasarea restanțelor din arendă (circa 3,9 milioane lei);
• vînzarea unor terenuri sub valoarea reală de piață, ceea ce a diminuat veniturile locale cu peste 154 mii lei;
• schimbarea destinației terenurilor pe baza unor documentații incomplete sau neconforme.

Totodată, CCRM a atras atenția asupra problemelor persistente privind înregistrarea, evaluarea și impozitarea bunurilor imobile.

Curtea de Conturi a formulat recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a patrimoniului public, insistînd asupra necesității:

• consolidării controlului intern la nivelul autorităților publice centrale și locale;
• actualizării și armonizării cadrului normativ;
• digitalizării și transparenței proceselor de înregistrare, evaluare și monitorizare;
• implicării active a comunităților locale în deciziile privind utilizarea bunurilor publice.