X 
Eurovision stiri: 497
Transnistria stiri: 1342

Președintele Kenyei: "FMI și Banca Mondială nu sînt necesare"

29 iun. 2023,, 12:00   Externe
2634 0

Președintele Kenyei, William Ruto, afirmă că FMI și Banca Mondială nu sînt necesare în forma lor actuală și că trebuie creată o nouă arhitectură financiară globală în care guvernanța și puterea să nu fie în mîinile unui număr restrîns de membri.

Ar trebui să fie o nouă organizație de egali, a spus el.

"Lucrurile merg înapoi, nu înainte. Nu ne auziți...", a declarat William Ruto.

Președintele kenyan a adus argumente puternice în favoarea unei noi arhitecturi financiare globale în discursul său de la summitul New Global Financial Pact din Franța, la care au participat lideri mondiali, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, care a organizat summitul, și reprezentanți ai instituțiilor financiare și economice internaționale.

Președintele Ruto a subliniat că țara sa nu urmărește să mențină actualul sistem fiscal. El a solicitat introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel mondial, la care țări precum Kenya să contribuie și ele cu partea lor.

Ruto a subliniat că Kenya este dispusă să plătească în funcție de amploarea economiei sale și dorește o organizație ale cărei resurse să nu fie controlate exclusiv de Fondul Monetar Internațional (FMI) și de Banca Mondială. El a subliniat necesitatea unei organizații de la egal la egal, în care toate națiunile să aibă o voce proporțională cu contribuția lor.

Președintele Kenyei a subliniat importanța unei noi arhitecturi financiare care să acorde prioritate guvernanței și împărțirii puterii între țări. El a susținut că acest lucru ar oferi acces la resurse pentru domenii critice precum energia regenerabilă, decarbonizarea, agricultura inteligentă și restaurarea biodiversității.

Ruto a subliniat că este necesară o schimbare a status quo-ului și l-a îndemnat pe președintele francez Emmanuel Macron să îmbrățișeze această schimbare, afirmînd că continuarea abordării "normale" ar duce doar la stagnare sau regres.

Sentimentele președintelui Ruto au rezonat în întreaga sală, la care au participat lideri europeni, experți financiari și economiști. Printre participanți s-au numărat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și reprezentantul președintelui Joe Biden.

Summitul "New Global Financial Package", organizat de președintele Macron, a urmărit să abordeze provocările financiare urgente pe termen scurt cu care se confruntă țările, în special cele mai îndatorate, și să promoveze soluții financiare inovatoare în fața schimbărilor climatice. Evenimentul a reunit lideri mondiali, experți financiari, economiști și reprezentanți ai organizațiilor internaționale pentru a promova o creștere favorabilă incluziunii prin asigurarea unui acces mai mare la finanțare și investiții.
Într-un discurs separat la summit, președintele sud-african Cyril Ramaphosa a reluat apelul președintelui Ruto pentru un tratament egal.

Ramaphosa a subliniat că Africa nu ar trebui să fie văzută ca un continent care are nevoie de generozitate, ci ca un partener egal în afacerile globale. El a subliniat impactul negativ al conflictului ruso-ucrainean în curs de desfășurare asupra continentului african și a solicitat redeschiderea canalului Mării Negre pentru a stabiliza piața mondială a cerealelor și a îngrășămintelor.

Președintele Ramaphosa și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la promisiunile neîndeplinite, menționînd fondul de 100 de miliarde de dolari promis în timpul negocierilor anterioare. El a lăudat Germania și Statele Unite pentru eforturile depuse, dar și-a exprimat dezamăgirea față de presupusa trădare a țărilor africane în timpul pandemiei COVID-19, cînd țările din emisfera nordică au acumulat vaccinuri, lăsînd Africa la margine. Ramaphosa a făcut apel la acțiune și a îndemnat comunitatea internațională să acorde prioritate vieții în detrimentul profitului, în special pentru inițiativa privind vaccinurile din Africa.

La finalul celor două zile de summit, discursurile președinților Ruto și Ramaphosa par să fi lăsat o impresie puternică asupra participanților, subliniind nevoia urgentă de o nouă arhitectură financiară globală și de un tratament echitabil pentru toate națiunile. Se așteaptă ca apelurile la schimbare și la acțiune să modeleze discuțiile viitoare privind stabilitatea financiară globală și creșterea favorabilă incluziunii.


Președintele kenyan William Ruto, într-un interviu acordat Financial Times, a sugerat crearea unei "bănci verzi" care ar fi independentă de Banca Mondială și FMI și ar contribui la combaterea crizei climatice.

"Avem nevoie de un nou mecanism financiar pentru a aborda schimbările climatice, care să nu fie controlat de un acționar și care să nu fie subordonat intereselor niciunei țări", a declarat el pentru publicație.

El a propus crearea unei astfel de bănci, care ar fi finanțată din taxe și impozite de mediu aplicate în întreaga lume. El a spus că ar putea fi vorba de taxe pe tranzacțiile financiare și pe combustibilii fosili sau taxe pe transportul maritim și aerian, care ar putea fi cuprinse între 1.500 și 2.000 de miliarde de dolari pe an.

Potrivit datelor Băncii Mondiale din 2022, citate de ziar, introducerea unei taxe de mediu sau a altor măsuri de taxare a emisiilor de gaze cu efect de seră din transportul maritim ar putea genera venituri de 60 de miliarde de dolari pe an.

Ruto a declarat că a discutat propunerea sa cu liderii mondiali, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, care este co-organizator al summitului împreună cu premierul din Barbados, Mia Mottley.Potrivit lui Ruto, atît Franța, cît și China și liderii africani au susținut ideea sa.

Președintele kenyan a subliniat că o nouă bancă, care să funcționeze independent de arhitectura financiară tradițională, ar ajuta țările în curs de dezvoltare să nu acumuleze datorii în efortul de a reduce emisiile și de a-și transforma sistemele energetice. El a spus că țările africane plătesc mult mai mult pentru împrumuturi decît omologii lor occidentali, creînd un cerc vicios al datoriilor.

Kenya, centrul economic al Africii de Est, cheltuiește aproximativ 5 miliarde de dolari pe an pentru rambursarea datoriilor, notează ziarul.Ruto consideră că Banca Mondială și FMI trebuie reformate; acestea ar putea investi 500 de miliarde de dolari anual pentru a refinanța datoria țărilor în curs de dezvoltare.

Într-un interviu acordat AFP în marja unui summit de două zile la Paris, președintele kenyan William Ruto a descris dur sistemul de creditare mondial, spunînd că este "nedrept, punitiv și nu oferă tuturor o șansă echitabilă".

Președintele kenyan a declarat că țările sărace sînt obligate în prezent să plătească rate ale dobînzii de opt ori mai mari decît cele bogate, deoarece sînt considerate riscante.

"Unii oameni nu doresc un mecanism în care oamenii sînt egali, ci vor să continuăm această conversație în care căutăm ajutor.Ne-am săturat de această poveste care îi prezintă pe africani ca victime ale schimbărilor climatice care caută favoruri și se plîng", a spus el. - Nu vrem să căutăm ajutor. Vrem să facem parte din soluție."

Președintele kenyan a declarat că dorește să atragă mai mult investiții private decît ajutor pentru dezvoltare pentru țara sa din Africa de Est, dar a cerut, de asemenea, reformarea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale.

De asemenea, el pledează pentru regîndirea gestionării datoriilor țărilor în curs de dezvoltare și pentru taxe internaționale pe transportul maritim, aviație și tranzacțiile financiare.

Kenya plătește 10 miliarde de dolari pe an pentru deservirea datoriei sale."Dacă, în schimb, le folosim pentru dezvoltarea țării, va fi o resursă mare și va avea un impact uriaș", a declarat Ruto.

El a spus că acest lucru ar putea fi realizat dacă datoria față de creditorii internaționali, inclusiv Banca Mondială și FMI, ar fi convertită într-o linie de credit pe 50 de ani cu o perioadă de grație de 20 de ani.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în cadrul summitului că sistemul financiar global are nevoie de o reorganizare, deoarece "țările nu ar trebui niciodată să fie nevoite să aleagă între reducerea sărăciei și protejarea planetei".

Pînă în prezent, țările occidentale nu au reușit să își respecte promisiunea de a acorda un ajutor anual de 100 de miliarde de dolari pînă în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își ecologizeze economiile și să își dezvolte rezistența la viitoarele schimbări climatice.

Aceste promisiuni neonorate au erodat încrederea dintre țările în curs de dezvoltare și cele bogate înaintea summitului COP28 de anul acesta privind clima, care va avea loc la Dubai.

Unii lideri africani subliniază faptul că puterile occidentale s-au grăbit să ofere miliarde de dolari în ajutor Ucrainei în urma atacului trupelor rusești, în timp ce acestea au fost lente în abordarea schimbărilor climatice.

12
0
0
1
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?