Transnistria stiri: 1351
Eurovision stiri: 499

În Chișinău au fost descoperite ruinele celei mai vechi biserici

31 iul. 2023,, 10:18   Capitala
3414 0

Ruinele celei mai vechi biserici cunoscute din Chişinău au fost descoperite de o echipă de arheologi în apropierea Teatrului "Naţional Eugene Ionesco".

Lăcaşul sfînt, cu o istorie zbuciumată, purta hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi a fost locul unde şi-a început misiunea spirituală Mitropolitul Bănulescu-Bodoni. Documentele istorice spun că pe acele locuri a existat o biserică mult mai veche, datînd din secolul 17, ale cărei urme încă mai sînt căutate, transmite tvrmoldova.

MĂDĂLINA GUŞTIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: „Săpînd la o adîncime de aproximativ doi metri, arheologii au dat de temelia vechii biserici Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil care datează din secolul 19. Tot aici a fost descoperit şi un vechi mormînt.”

Istoria spune că în acest loc, în secolul 17 era Biserica Sfîntul Nicolae Domnesc, ridicată în centrul fostului Tîrg Chişinău şi care a fost distrusă la ultima invazie tătară. Pe ruinele ei ar fi fost ridicată Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil care, o perioada scurtă, a avut statutul de Catedrală. La rîndul ei, a fost distrusă în perioada sovietică, în locul ei fiind construit Cinematograful "Moscova".

ION URSU, cercetător, istoric: „A fost două biserici cu acest hram. Prima a fost construită la 1741, iar a doua la 1804. Foarte bine se văd zidurile şi am descoperit şi cîteva morminte care urmează să precizăm dacă aparţin acestei biserici sau sînt anterioare.”


ION TENTIUC, doctor în ştiinţe istorice: „Aici avem o imagine a bisericii din anii 50-60. Avem biserica şi fosta casă muzeu.”

La cercetările arheologice participă studenţi dar şi voluntari, pasionaţi de arheologie şi istorie.

ALEXANDRA BOTNARU, voluntar: „Noi, în principiu, curăţăm terenul pentru ca să le fie mai uşor să vadă depresiunile, să observe cumva schimbările care s-au produs în timp. Acum, de exemplu studiem tencuiala să vedem dacă nu sînt semne rămase sau înscripţii sau ceva desene care ar putea să ne relateze despre ce se întîmpla în momentul acela.”

Printre aceste ruine s-au găsit şi cîteva fragmente de oase dar şi monede vechi.

ION URSU, cercetător, istoric: „Monedele ne vor ajuta să datăm cronologic foarte precis acest mormînt. Şi această datare a mormîntului ne va ajuta cumva să precizăm şi etapele de construcţie a bisericii.”

Cercetările sînt făcute de o echipă de arheologi şi istorici de la Universitatea Pedagogică de Stat " Ion Creangă" şi sînt finanţate de Primăria Chişinău.

2
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?