Casa sculptorului Alexandru Plămădeală, uitată de autorități

Deși despre problema dată se tot vorbește cel puțin în ultimii cinci ani, totuși pînă în acest moment nu s-a făcut nimic.

Încă în 2016, expertul în domeniul patrimoniului cultural, Ion Ștefăniță, a elaborat o schiță de proiect pentru reconstrucția casei, de atunci nu s-a întreprins nimic.

Ulterior, în 2018, un grup de persoane de cultură au făcut un apel către autorități pentru a salva monumentul, însă și această solicitare a rămas fără răspuns.

Potrivit lui Ion Ștefănită, indiferența totală a celor responsabili se poate solda într-un final cu prăbușirea acestui monument istoric, așa cum de fapt s-a întîmplat și cu altele din centrul istoric al Chișinăului.

”Indiferența totală a tuturor celor responsabili: deschideți art. 42 din Legea ocrotirii monumentelor și acolo vedeți răspunsul. Deși acest articol de finanțare rămîne declarativ, nimeni nu are voința să pornească mecanismul de finanțare pentru monumentele de istorie și arhitectură. Sîntem campioni la elaborare de legi și strategii, dar sîntem restanțieri la implementarea lor. Plus este o problemă de mentalitate, nu poți aștepta un rezultat de la 101 deputați care decid bugetul an de an, care știu să depună flori la monumentul lui Ștefan ce Mare, dar de fapt nu au un nivel de cultură ca să conștientizeze valoarea acestei moșteniri culturale, lăsînd cultura - abandonată, ruinată”, a declarat Ștefăniță pentru Noi.md

Potrivit expertului, pentru a schimba lucrurile este nevoie doar de puțină voință.

”Este nevoie de voință și mai multă atitudine responsabilă atît la nivel central, cît și la nivel local. Cu toți împreună trebuie să pornim mecanismul de finanțare, Fondul Național al Patrimoniului, care este o necesitate. Ca alternativă cînd statul se declară impotent la acest capitol, măcar să fie abil să pornească proiectele de parteneriat public - privat, în discuție cu ultimii patrioți rămași acasă - agenții economici, care trebuie atrași în proiectele din domeniul abordat”, spune Ștefăniță.

Totodată, acesta menționează că deși imobilul este o proprietate privată, în cazul de față responsabilitatea este una triplă.

”Responsabilitatea este una triplă, atît a proprietarului, cît și a ministerului și a primăriei. Atunci cînd ai un scop toți trebui să se implice, nu poți lăsa o pensionară din pensia ei să restaureze fațada, acoperișul, sistemul de evacuare a apelor pluviale și altele. În cazul de față, proprietarii sînt în incapacitatea de a ține piept cheltuielilor pentru realizarea unui astfel de proiect. Respectiv, dacă este o clădire simbol, un obiectiv cu însemnătate națională, statul nu trebuie să fie un struț care în situații de criză își bagă capul în nisip, dar trebuie să acționeze în scopul de a salva acest imobil. Cei de la Minister, de la primărie trebuie să ajungă pe teren, să examineze starea casei, dar nu să meargă de sărbători să depună flori la bustul lui Ștefan cel mare din Chișinău, bust creat de Alexandru Plămădeală și lăsat moștenire țării noastre. Statul este responsabil, iar prin entitățile de profil să elaboreze o schiță de proiect, să aloce bugetul necesar și să restaureze imobilul”, a declarat Ștefăniță.

Redacția Noi.md a venit cu o solicitare pentru a comenta situația atît la Ministerul Culturii, cît și la Primăria Chișinău, însă la momentul publicării materialului nu a primit nici un răspuns.

De menționat că sculptorului Alexandru Plămădeală, autorul statuii domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt din centrul Chişinăului, devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale statului Republica Moldova.

Sculptorul Alexandru Plămădeală este și autorul bustului de la mormîntul altui erou națal, Alexei Mateevici, poetul care a compus versurile „Limba noastră”, devenit mai tîrziu imn al acestei republici.

Casa în care a locuit Alexandru Plămădeală se află chiar în centrul Chişinăului și, dacă ar dori și s-ar implica autoritățile, ar putea să devină un muzeu care să cuprindă memoria sculptorului monumentului voevodului Ștefan cel Mare și Sfînt, așa cum este, de exemplu, Casa-Muzeu „Alexei Șciusev”, arhitect renumit care, printre altele, a proiectat Mausoleul lui Lenin.

Mențăm că locuința în care a trăit sculptorul Alexandru Plămădeală se află chiar în inima capitalei, pe strada București 52. Casa se află în proprietate privată, însă autoritățile vorbeau anterior despre intenția de a o reabilita și readuce în patrimoniul națal la țării. Lucru care așa și nu s-a mai făcut.