„Marea captură digitală”: Cine „curăță” internetul în Moldova și de ce? Partea II

Autoritățile au identificat înăsprirea reglementărilor pentru spațiul informațional și rețelele sociale ca fiind una dintre prioritățile legislative ale noului parlament.

Autoritățile identifică direct rețelele sociale populare drept principalele instrumente de diseminare a conținutului inexact în Moldova. Declarațiile recente ale președintei Maia Sandu vorbesc despre intensificarea luptei împotriva știrilor false, consolidarea securității cibernetice și mai propun, de asemenea, organizarea unei discuții cu participarea mass-media, a societății civile și a politicienilor pentru a găsi soluții durabile contra manipulării.

Susținătorii unor măsuri mai dure citează campanii de dezinformare la scară largă, orchestrate de rețele străine în ultimele luni. Se acordă o atenție deosebită serviciului video TikTok, unde, conform estimărilor autorităților, chiar înainte de alegerile parlamentare din septembrie au apărut sute de conturi false cu milioane de urmăritori .

Dezbaterea privind controlul mediului digital devine din ce în ce mai aprinsă pe fondul creșterii neîncrederii publice în instituțiile politice și în mass-media. În urma ciclului electoral din 2025, autoritățile moldovene subliniază un rol mai puternic al statului ca garant al „securității informaționale”. Cu toate acestea, criticii avertizează că acest slogan ar putea ascunde o tendință către controlul total al internetului politic, cu restricționarea libertății de exprimare și amestec în comunicările online ale cetățenilor.

TikTok este o platformă globală de videoclipuri scurte, creată de compania chineză ByteDance. Aplicația permite utilizatorilor să filmeze, să editeze și să partajeze videoclipuri cu o durată cuprinsă între cîteva secunde și cîteva minute, folosind muzică, efecte și un flux algoritmic de recomandări. Combinația dintre conținutul distractiv și un algoritm puternic de personalizare a făcut din TikTok una dintre cele mai influente platforme media din lume.

Astăzi, platforma joacă un rol semnificativ nu numai în divertisment, ci și în modelarea tendințelor, a sentimentului electoral și chiar a dezbaterii politice. Acest aspect a generat controverse considerabile: guvernele și experții prevăd o potențială colectare de date cu caracter personal, influența politică excesivă și manipularea opiniei publice. Autoritățile din mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea că aplicația ar putea fi utilizată pentru a face propagandă sau a influența pe ascuns publicul. Aceste suspiciuni au dus la investigații, restricții și chiar încercări de a interzice TikTok în unele țări.

Cel mai remarcabil exemplu a fost cazul românesc: în decembrie 2024, Curtea Constituțională a țării vecine a anulat rezultatele primului tur al prezidențialelor, cu referire la manipularea pe scară largă prin intermediul TikTok și al altor rețele de socializare. Conform anchetei, mii de conturi coordonate au difuzat informații dubioase și videoclipuri încărcate emoțional, capabile să influențeze alegătorii.

Acest caz a demonstrat influența extinsă a rețelelor de socializare asupra agendei politice și a generat o dezbatere despre necesitatea unei reglementări mai stricte a platformelor digitale. TikTok s-a aflat astfel în centrul unei dezbateri globale despre suveranitatea digitală, transparența algoritmică și responsabilitatea socială a tehnologiei. Ca răspuns la critici, compania își consolidează sistemul de moderare a conținutului și deschide centre de transparență, dar problemele legate de încredere și controlul fluxurilor de informații există în cntinuare pe agenda autorităților, inclusiv în Republica Moldova.

Deși decizia Curții Constituționale a României nu ține exclusiv de activitățile TikTok, autoritățile moldovene, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, au luat în considerare scenarii care includeau anularea mandatelor unui partid care devenise „suspect de popular” pe TikTok. Partidul „Democrație Acasă” al lui Vasile Costiuc a primit 5,62% din voturi, echivalentul a șase mandate, dar Comisia Electorală Centrală a constatat că acesta a folosit o rețea coordonată de conturi TikTok și nu a raportat cheltuielile de campanie online.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, rețeaua de conturi și amploarea acestora erau „practic imposibil de întreținut fără sprijin financiar”, ceea ce nu era reflectat în rapoartele partidului, fiind încălcat astfel Codul Electoral. Drept urmare, a fost examinată variante anulării înregistrării partidului, ceea ce ar fi putut duce la pierderea mandatelor sale și la o redistribuire a locurilor parlamentare.

Per total, conform unei analize realizate de Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, aproape 1.500 de conturile fictive TikTok au fost create în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Doar 8% dintre acestea au avut o audiență de aproximativ 2 milioane de urmăritori și au generat peste 42 de milioane de interacțiuni. Sute de conturi de Facebook și X/Twitter au fost, de asemenea, implicate în eforturi coordonate.

Potrivit Centrului, în Moldova, mesajele false se extind activ în ecosistemele digitale unde publicul local se intersectează cu comunități din regiune și diaspora, sporind efectul de încredere. Instituția citează analize tehnice, care arată că majoritatea acestor conturi sunt false, cu date de profil fictive și fotografii create cu ajutorul inteligenței artificiale sau preluate de pe site-uri de fotografii stocate.

Raportul Centrului conține informații despre mai multe „campanii de dezinformare” orchestrate de rețele rusești. Una a acuzat guvernul de intervenție militară în Ucraina sub pretextul cooperării bilaterale, în timp ce alta a semănat panică economică prin promovarea ideii de criză alimentară, presupus cauzată de politicile pro-europene ale guvernului. Acesta subliniază că „aceste campanii au folosit hashtag-uri comune pentru a uni narațiunile într-o singură identitate, aparent colectivă”.

Recent, serviciile de securitate, poliția și Agenția Națională pentru Reglementarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) au depus cereri oficiale pentru blocarea a aproximativ 500 de canale TikTok pentru „răspîndirea dezinformării care afectează securitatea națională și stabilitatea socială”. Potrivit Inspectoratului de Stat pentru Dezinformare, aceste canale conțin mii de videoclipuri și au peste 1,2 milioane de abonați și peste 4,5 milioane de vizualizări.

Poliția specifică că acest conținut include materiale despre conflictul armat din Ucraina, presupuse falsificări ale alegerilor parlamentare, dezinformări despre politicile partidului de la guvernare, informații false despre activitatea organelor de drept, atacuri de dezinformare împotriva unor personalități publice și mesaje care incită la ură și violență. Multe dintre canalele de pe această listă au fost blocate înainte de alegerile parlamentare.

Autoritățile notează că, spre deosebire de alte platforme globale, TikTok a demonstrat o oarecare deschidere în interacțiunea cu Chișinăul. Azamat Burzhuev, reprezentant al companiei și manager senior pentru politici publice în Europa de Est, Asia Centrală și Mongolia, a vorbit cu reprezentanți ai agențiilor guvernamentale relevante și ai societății civile, și a discutat diverse forme de cooperare.

În 2025, TikTok a acționat ca partener internațional al Forumului pentru Guvernarea Internetului din Moldova, o platformă de dialog deschis sub auspiciile ONU, care reunește reprezentanți ai guvernului, mediului de afaceri și comunității științifice și tehnice. Aici, experți din diverse domenii au discutat probleme actuale de pe agenda digitală, inclusiv găsirea unui echilibru între interesele utilizatorilor și cele ale statului în reglementarea spațiului informațional și a rețelelor sociale.

În același timp, TikTok a interzis publicitatea politică. „Suntem convinși că aceasta este incompatibilă cu o experiență autentică și organică a utilizatorului în cadrul aplicației. Conturile politicienilor sau ale partidelor politice nu pot utiliza instrumente de publicitate sau monetizare și sunt supuse unor reguli suplimentare, care țin cont de rolul lor special în procesele publice”, a declarat TikTok într-un comunicat.

În ciuda acestor măsuri, oficialii guvernamentali au indicat de multe ori, că interacțiunile cu TikTok ar putea fi mai eficiente. Viorel Cernăuțanu, șeful IGP, a declarat că autoritățile moldovene s-au confruntat cu „o reticență inexplicabilă din partea TikTok de a răspunde notificărilor guvernamentale privind blocarea sau suspendarea conturilor care răspîndesc știri false”. El acuză tentative de exploatare a rețelei de socializare într-un mod similar cu cel folosit în timpul alegerilor prezidențiale din România.

Potrivit lui Cernăuțanu, oficialii de la Chișinău au convenit cu reprezentanții TikTok să implementeze un mod de alertă, deoarece videoclipurile care conțin conținut de dezinformare se difuzează foarte rapid, acumulează sute de mii de vizualizări în ore numărate. „Dacă nu putem elimina conținutul în decurs de o oră-două sau cel mult trei, ne pierdem timpul dacă o facem după 72 de ore, așa cum face TikTok. A fost deja vizionat”, a remarcat șeful Inspectoratului General de Poliție.

Ofițerii de aplicare a legii au informat platforma despre toate materialele care conțin informații false, acordînd o atenție deosebită videoclipurilor care conțin propagandă militară, îndemnuri la participarea la operațiuni militare și alte subiecte sensibile. Într-un interviu acordat presei românești, Cernăuțanu a declarat că, în cîteva zile înainte de alegeri, polițiștii au identificat sute și mii de videoclipuri de dezinformare pe TikTok, majoritatea create cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit poliției, unele dintre videoclipurile distribuite au fost produse de un grup legat de un fost candidat prezidențial al României și de gruparea Șor, iar campania a fost modelată după alegerile recente din țara vecină.

Viorel Cernăuțanu subliniază că TikTok a respins majoritatea cererilor din partea Republicii Moldova, pe motivul lipsei încălcărilor: „Aproape 95% dintre videoclipurile și conturile pentru care am solicitat eliminarea sau blocarea nu au fost închise.” El observă că, în timp ce anterior accentul principal era pus pe finanțarea ilegală, acum dezinformarea este primordială, iar TikTok a devenit canalul principal, Telegram a trecut pe plan secund.

Între timp, chiar TikTok, într-un raport publicat la în octombrie, a raportat că în trei luni premergătoare alegerilor parlamentare a eliminat peste 134.000 de conturi false în Republica Moldova. De asemenea, a eliminat 1,8 milioane de urmăritori falși și 1,8 milioane de cereri false de urmărire. TikTok a blocat crearea a peste 268.000 de conturi spam și a împiedicat crearea a 2,9 milioane de „like-uri” false.

Mii de materiale care conțineau dezinformare sau conținut creat folosind rețele neuronale au avut aceeași soartă. Aproximativ 91% dintre acestea au fost eliminate înainte ca utilizatorii să le poată raporta. Pentru a contracara aceste tentative de manipulare, compania a închis cinci rețele de influență, care cuprindeau cel puțin 7.600 de conturi ce promovau conținut care discredita actualul guvern. În total, TikTok a perturbat opt ​​operațiuni de influență sub acoperire care vizau publicul moldovenesc.

În acest context, observatorii observă că lupta împotriva dezinformării evoluează într-un proces complex, cu mai multe straturi, în care capacitățile tehnice ale platformelor digitale se ciocnesc cu ambițiile politice. Atenția sporită a autorităților asupra acestor servicii este, pe de o parte, justificată de influența lor asupra mediului electoral, pe de altă parte crește riscul exceuluis de putere, instrumentele de securitate fiind utilizate pentru presiune politică.

Structurile guvernamentale înlocuiesc din ce în ce mai mult conceptul de „combatere a dezinformării” cu controlul politic asupra spațiului media digital. Telegram și TikTok au respins marea majoritate a cererilor autorităților moldovene de blocare sau eliminare a conținutului, cu invocarea inconsecvențelor cu procedurilor legale și a politicilor de socializare sau lipsa unor încălcări efective. Această discrepanță dintre pozițiile autorităților și cele ale companiilor globale ridică semne de întrebare cu privire la transparența și eficacitatea măsurilor luate.

Conform datelor TikTok și Telegram, majoritatea solicitărilor din partea Republicii Moldova au fost considerate nefondate, așa că conținutul a rămas accesibil în ciuda solicitărilor persistente ale guvernului. Experții subliniază că, dacă statul încearcă să controleze algoritmii și moderarea conținutului, dar este închis în propriile proceduri, acest lucru creează riscul unor standarde duble, al suprimării disidenței și al restricțiilor asupra libertăților digitale.

În astfel de circumstanțe, dialogul deschis între toate părțile interesate este decisiv în găsirea unui echilibru acceptabil între securitate și libertatea de exprimare. E foarte important ca mecanismele de control să nu devină un instrument de presiune politică sau de restricționare a oponenților, ci să servească exclusiv la protejarea societății de dezinformare și amenințări.

Ion Munteanu