„Salut, Maia”: Cazul judecătoarei Victoria Sanduța

Decizia de a respinge numirea unui șir de judecători înainte ca aceștia să atingă limita de vîrstă a declanșat un val de critici din partea unor avocați și reprezentanți ai societății civile. În opinia lor, printre acești slujitori ai zeiței Themis avem și oameni cinstiți, iar argumentarea Președinției și a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) nu este suficient de clară.

Printre cei ajunși în «lista refuzaților» este și judecătoarea Victoria Sanduța, care deseori a criticat reprezentanții guvernării și reforma justiției, desfășurată în țara noastră. În ședința de la începutul lunii iulie, plus la evaluarea integrității, membrii CSM i-au adresat judecătoarei numeroase întrebări privind publicațiile sale pe rețelele de socializare și comentariile la ele, în care aceasta face remarci critice sau ironice despre conducerea țării, deputați și membrii comisiei de prevetting.

Decizia CSM a ridicat multe întrebări nu doar printre judecători, ci și în mediul experților, care o numesc inconsecventă și inacceptabilă într-un stat de drept. Ei menționează, că aceasta nu numai că amenință independența justiției, ci se bazează și pe proceduri antedatate și a fost adoptată cu un vot minoritar, ceea ce contravine prevederilor legii.

«Abuzul trebuie numit abuz, nu reformă»

Victoria Sanduța și-a început cariera în domeniul justiției în octombrie, 2009. A devenit judecătoare în martie, 2017 – la o zi după împlinirea celor 30 de ani. În august, 2019 Sanduța a fost printre fondatorii și a ajuns în fruntea unei noi asociații obștești pentru judecători și avocați, înregistrată sub numele „Vocea Justiției” . Printre fondatorii acesteia au mai fost Ion Malanciuc și Marina Curtiș. Printre obiectivele de bază , organizația a anunțat dezvoltarea unei culturi a democrației, a statului de drept și a autorității justiției, contribuirea la independența justiției, munca judecătorilor fără interferențe interne sau externe.

Reprezentanții «Vocii justiției» au atras în mod repetat atenția asupra inconsecvenței și a reformelor prost concepute, efectuate de autoritățile din sectorul justiției, vorbind și despre promovarea candidaților fideli în unele funcții cheie. Declarațiile organizației și ale Victoriei Sanduța personal țineau de abuzurile comise de CSM, disponibilizarea unor judecători pe motive neargumentate. Sanduța a demonstrat la Curtea Constituțională, că judecătorii nu pot fi transferați la muncă în alte instanțe fără acordul lor. În plus, a transmis Comisiei de la Veneția un aviz cu privire la anumite măsuri pentru selecția (evaluarea) candidaților pentru posturi în organele de autoguvernare ale judecătorilor și procurorilor.

«Abuzul trebuie numit abuz, nu reformă! Un fals trebuie să fie numit fals, nu informații clasificate! Minciuna trebuie numită minciună, nu integritate», – a declarat Sanduța în comentariul la epopeea judecătorului Alexei Paniș la comisia prevetting. În ajun, Paniș a plasat pe rețelele de socializare o postare, în care a informat că cu doar 24 ore înainte de interviu comisia i-a expediat materialele suplimentare, primite de la Serviciul Fiscal de Stat, care „cu bună știință nu corespundeau adevărului”.

Au răsunat declarații critice și cu privire la unii foști și actuali membri ai guvernului. Astfel, în noiembrie 2022, judecătoarea a cerut demisia ministrului justiției de atunci Serghei Litvinenco „pentru lipsă de onestitate” din cauza corespondenței apărute în spațiul public privind organizarea unui concurs pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, obținută de Veronica Drăgălin. Din spusele ei, în caz că se descoperă detalii despre negocierile din culise privind selecția candidaților pentru una dintre pozițiile-cheie în sistemul justiției, în țările europene ar trebui să urmeze „demisii de onoare”. „O reputație impecabilă este o valoare europeană pentru funcționarii publici, care ar trebui să existe în realitate, și nu pe foaie”, a scris Victoria Sanduța.

Judecătoarea a reacționat și la unele afirmații ale ministrei sănătății Ala Nemerenco, cu accent pe inechitățile în salariul ministrei și cel al medicilor care salvează vieți. «Credeți că o echipă de chirurgi, care efectuează 5 operații pe zi, 4 planificate și una de urgență, în care salvează literalmente o persoană de la moarte, este o muncă mai mult, sau mai puțin responsabilă ca cea a unui ministru? De ce un ministru are un salariu lunar de 50 de mii de lei, iar un chirurg - 15 mii de lei?», - s-a adresat judecătoarea șefei Ministerului sănătății.

În martie, 2023 judecătoarea a criticat deputații din parlamentul Moldovei pentru că nu le-au permis judecătorilor să-și aleagă reprezentanții în CSM, și i-au obligat să-i numească pe cei selectați de comisia prevetting. Ea a îndemnat să fie evitată graba în chestiuni așa de serioase. „Scopul este nu să intrăm grăbit în Uniunea Europeană, pentru ca ulterior, peste 12 ani, să despăgubim prejudiciul în baza deciziilor luate de CEDO, căci vor plăti cetățenii, nu actualul guvern”, a subliniat Sanduța.

În unele cazuri «Vocea justiției» a apreciat pozitiv acțiunile guvernării: spre exemplu, la adoptarea proiectului de lege privind modificarea Constituției în domeniul sistemului judiciar, care prevede excluderea numirii judecătorilor pentru un mandat de 5 ani. Un alt eveniment pozitiv, potrivit organizației, a fost nominalizarea și numirea ulterioară a Dianei Scobioală în funcția de judecător al Curții Europene pentru Drepturile Omului din partea Republicii Moldova.

«Unii dintre judecătorii cei mai buni devin țintă»

În iunie, 2022 s-a aflat că președinta Maia Sandu a respins candidaturile unor judecători propuși de CSM pentru numirea în funcție pînă la împlinirea a 65 de ani. „Lista refuzaților”, transmisă Consiliului Suprem al Magistraturii, cuprindea numele a 13 judecători. Printre aceștia - Rodica Berdilo, care a invalidat alegerile pentru Primăria Chișinău în a.2018, în care a învins actualul consilier municipal Andrei Năstase. De asemenea, nu au fost acceptate candidaturile judecătorilor Victoria Hadîrcă, Silvia Slobozian, Lucia Bagrin, Lorina Ciubotaru, Olga Ionascu, Victoria Sanduța, Angela Vasilenco, Dragoș Crigan, Marcel Gandrabur, Veaceslav Martinenco, Serafim Vasilache si Iurie Movila.

«S-a stabilit, că judecătorii nu îndeplinesc cerințele privind integritatea și reputația impecabilă», - se spune în documentul adresat CSM. Ulterior șefa statului a explicat, că unii dintre candidații propuși «nu merită să fie judecători» din cauza deciziilor pe care le-au luat anterior și pentru că față de ei există «întrebări» privind raportul dintre veniturile și cheltuielile declarate. „Nici nu-i cunosc pe acești oameni. Cred că din toată lista am auzit de 2-3 persoane care s-au făcut cunoscute, din păcate, în sens negativ, pentru că au luat decizii, care au fost criticate, inclusiv la nivel internațional”, a spus președinta.

Acum doi ani această decizie a provocat numeroase întrebări din partea comunității juridice și a experților, care au atras atenția asupra lipsei de transparență în adoptarea acesteia și lipsa argumentelor clare care au stat la baza refuzului. «Unii dintre cei mai buni judecători devin țintă și nu cred că pot fi acuzați pentru lipsa lor de integritate și/sau profesionalism. Președinția ar trebui să clarifice acest lucru în cel mai scurt timp. Judecătorii (în special colegii din primă instanță ) și așa au parte de destul stres», - a scris pe o rețea de socializare Vadim Vieru, director de programe Promo-LEX .

O poziție similară a avut și Vladislav Gribincea, actual judecător al Curții Supreme de Justiție, care pe atunci era în fruntea Centrului pentru resurse juridice din Moldova. «Am fost mirat că 13 judecători au fost respinși de președinta Maia Sandu pentru reconfirmare după primii 5 ani de mandat. Nu m-a surprins numărul lor, m-a surprins cine-s acești judecători. Sper că doamna Sandu are dovezi convingătoare că cei 13 judecători nu mai merită să fie judecători. În caz contrar, sper ca CSM să îi înainteze din nou pentru a-i păstra în sistem. Aceasta ar trebui să fie o propunere obligatorie pentru președinție”, a declarat Gribincea și a menționat, că deciziile privind cariera judecătorilor trebuie analizate atent.

S-a revoltat și opoziția. Socialistul Igor Dodon i-a solicitat Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii anticorupție, să deschidă un dosar penal pe numele președintei Maia Sandu din cauza faptului, că a refuzat să numească judecători pînă la atingerea limitei de vîrstă - „pentru abuz de putere și controlul asupra justiției”.

Majoritatea judecătorilor respinși de Maia Sandu au cerut CSM să înainteze repetat candidaturile lor. Însă examinarea cererilor acestora a fost amînată pînă la formarea unei noi componențe a Consiliului Suprem al Magistraturii, căci la acel moment CSM nu dispunea de numărul necesar de voturi pentru a lua astfel de decizii. Declarațiile judecătorilor au fost înaintate inspecției judiciare pentru a fi examinate de un inspector.

În cererea adresată CSM, Victoria Sanduța a numit eronată și fără temei decizia Maiei Sandu de a-i respinge candidatura, dat fiind că în declarațiile ei de venituri, depuse de la 2017 încoace, nu există discrepanțe. Judecătoarea a subliniat că în toți acești ani și-a exercitat atribuțiile în strictă conformitate cu legea.

Ulterior Sanduța a publicat un document eliberat de ANI, în care se spune că după verificarea și analizarea declarației de avere și interese personale ale judecătoarei nu au fost depistate încălcări. «S-a stabilit lipsa semnelor de încălcare a normelor legale, a regimului de declarare a proprietății și a intereselor personale, conflicte de interese, incompatibilități, interdicții și restricții, precum și absența unei diferențe semnificative între veniturile încasate și cheltuielile efectuate», - a concretizat judecătoarea, subliniind că au fost verificați și părinții, și familia sa. «De ce, totuși, președinta nu m-a confirmat în funcția dată ?», - a scris Victoria Sanduța pe o rețea de socializare.

«Votul minoritar»

În iulie, CSM a refuzat să o numească în funcție pe Victoria Sanduța și alți judecători pînă vor atinge limita de vîrstă, și a recomandat președintei să-i demită. Membrii CSM au avut cele mai multe întrebări în raport cu publicațiile și comentariile judecătoarei pe rețelele de socializare, în care aceasta vorbește adesea critic și ironic despre conducerea țării, deputați și membrii comisiei de prevetting.

Printre altele, CSM a atras atenția asupra unui comentariu ofensator, pe pagina judecătoarei de pe rețeaua de socializare, și care nu a fost eliminat. L-a lăsat unul dintre utilizatori în adresa președintelui comisiei de prevetting, Hermann von Hebel. Judecătoarei i-au fost reamintite restricțiile privind libertatea de exprimare dacă este vorba despre „discursul urii”, bazate pe practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Discuțiile s-au axat pe un selfie al judecătoarei în fața clădirii președinției, semnat cu cuvintele „Salut, Maia. Civilizație mayașă”. Sanduța le-a explicat membrilor CSM, că este captivată de cultura antică și a întrebat dacă există reglementări ce limitează fotografierea pe fundalul anumitor clădiri. Membrul CSM Ion Guzun a întrebat dacă judecătoarea nu crede, că unii oameni ar putea considera aceste acțiuni nerespectuoase față de președintă. „Întrebații pe ei. Pentru unii și anumite declarații ale membrilor CSM pot părea părtinitoare din punct de vedere politic sau o încercare de a ajuta la imixtiunea politicului în justiție”, a răspuns Sanduța.

Potrivit ei, oamenii pot interpreta în mod diferit publicațiile sale, «anume aceasta este libertatea de exprimare și democrația». «Dacă postările mele jignesc pe cineva, atunci aș vrea să știu pe cine», - a spus Victoria Sanduța. Potrivit ei, unele publicații și comentarii pot fi satirice și pline de umor: „Domnul m-a înzestrat cu un bun simț al umorului. Cred că un judecător este și el om și poate vorbi ironic, așa ca oamenii să înțeleagă că judecătorii nu-s roboți și nici ideali ”.

Judecătoarea a fost rugată să ofere explicații în legătură cu o investigație anonimă, apărută pe unul dintre site-uri, despre probleme cu legea pe care le-ar avea rudele ei apropiate – tatăl și fratele, care s-ar fi aflat sub urmărire. Sanduța a explicat că în articol faptele au fost amestecate cu ficțiuni și de aceea ea a intentat o acțiune cu cererea de a aduce scuze și a publica o dezmințire. Ea a refuzat să dea comentarii mai detaliate, deoarece nu dorește să vorbească despre viața personală a rudelor sale.

Soarta judecătoarei a fost decisă de 9 persoane, dat fiind că 3 din cele 12 locuri din CSM nu-s ocupate. Opiniile membrilor în acțiune s-au divizat: șase persoane au sprijinit numirea Victorie Sanduța, trei au votat împotrivă. Însă, judecătoarei i-a fost refuzată numirea, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii numără voturile reieșind din numărul total de locuri în CSM. Pentru a obține o decizie pozitivă, este necesar un vot majoritar, adică cel puțin 7 din 12.

Decizia CSM a ridicat multe întrebări nu doar în mediul judecătorilor, ci și în mediul experților, care o numesc inconsecventă și inacceptabilă într-un stat de drept. Potrivit lor, există o neconcordanță cu verdictul Curții Constituționale, care recent s-a expus asupra competenței CSM în problemele de numire a judecătorilor pînă la atingerea limitei de vîrstă.

Asociația Vocea Justiției a declarat că decizia CSM «transmite un semnal periculos întregului sistem judiciar și societății, fiind luată contrar normelor constituționale și standardelor internaționale». În declarație se menționează, că decizia este controversată în mai multe privințe: amenință independența justiției, se bazează pe proceduri aplicate antedatat și a fost adoptată cu un vot minoritar, ceea ce contravine prevederilor legii. Asociația reamintește, că în a.2021 Constituția a fost modificată - pentru judecători, a fost anulată perioada de probă de 5 ani, spre a le proteja independența de influența politică. Apelul a fost trimis Comisiei de la Veneția, Consiliului Europei, asociațiilor internaționale de judecători și mai multor organizații internaționale.

În același timp, membra CSM Maria Frunze a avut opinie separată, și susține că Sanduța a acumulat numărul suficient de voturi. În plus, crede ea, a fost încălcată procedura examinării solicitării judecătoarei, dat fiind că în conformitate cu decizia Curții Constituționale după expirarea termenului de 5 ani judecătorul urmează să fie confirmat în funcție pînă va atinge limita de vîrstă fără o evaluare suplimentară a CSM. În cazul suspiciunilor rezonabile cu privire la onestitatea unui judecător sau la încălcarea legii de către acesta, CSM trebuie să contacteze inspectoratul judiciar. Frunze a mai remarcat, că întrebările pe care colegii săi le-au adresat judecătoarei nu au fost incluse în lista de motive, pentru care cu doi ani în urmă președinta Maia Sandu a refuzat numirea ei în funcție. În opinia membrei CSM, cazul judecătoarei trebuie trimis spre revizuire, cu solicitarea unei noi evaluări de către inspectoratul judiciar.

Între timp, judecătoarea Victoria Sanduța a plasat pe rețeaua de socializare o postare, în care îi îndeamnă pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii să demisioneze. Ea face trimitere la decizia CSM de numire a unui judecător la Curtea Constituțională. «Cu șase voturi din șase. Adică, CSM cu un număr mai mic de membri și cu același număr de voturi ca în cazul meu , - 6 voturi, - a numit un judecător la CC, iar eu cu 6 voturi ”pentru” în continuare nu am voie să examinez dosare. Acest abuz, pe care CSM îl comite acum împotriva mea, nu diferă cu nimic de interpretarea Curții Constituționale din iunie 2019, care a decis atunci, că 3 luni sunt egale cu 90 de zile, și timp de 2 săptămîni noi am avut 2 guverne și 2 prim-miniștri. Atunci CC a revocat acea decizie și a demisionat in corpore (toți judecătorii CC au demisionat în aceeași zi) », - menționează Sanduța. Ea a îndemnat CSM să anuleze actul, pe care îl consideră ilegal, și să demisioneze in corpore. La data publicării articolului, Consiliul Superior al Magistraturii nu a dat un răspuns, în ciuda solicitărilor orale și scrise ale jurnaliştilor.

Victor Surujiu