Victor Stepaniuc: Constituția a rezistat timpului

În iulie, 2024 Constituția RM marchează jubileul de 30 de ani. Noi.md continuă șirul publicațiilor consacrate acestui eveniment și oamenilor, care pe parcursul anilor apără valorile constituționale în Republica Moldova.

Victor Stepaniuc, ex-deputat în parlamentele de mai multe legislaturi și fost vicepremier, crede că Republica Moldova e un stat unic, în care este studiată istoria unei țări străine, iar Constituția nu reflectă în mod adecvat identitatea națională. El face apel la factorii de decizie politică și la oamenii de știință să recunoască realitatea istorică, acesta fiind un prim pas spre găsirea soluției.

Noi.md i-a adresat un șir de întrebări privind aprecierea actualului conținut al Constituției, necesitatea modernizării și ajustării ei la realitățile timpului, precum și inițiativele legislative ce contravin prevederilor Legii Supreme. Istoricul și politicianul atrage atenția asupra faptului, că orice tentativă de modificare a textului Constituției în afara procedurilor constituționale este ilegală și constituie o uzurpare a puterii și, prin urmare, pasibilă de pedeapsă penală.

La 13 iulie, în ajunul jubileului Constituției, cunoscutul politician și om de stat Victor Stepaniuc, doctor în istorie, primește felicitări cu ocazia zilei sale de naștere. Între anii 1996 și 2008 el a fost deputat în Parlamentul RM pe listele Partidului comuniștilor, apoi vicepremier al Republicii Moldova în perioada 16 ianuarie, 2008 – a. 2009. După ce a plecat din politica mare în a.2010, s-a dedicat în principal predării, cercetării și activităților obștești. Membru al Consiliului Institutului de Justiție Constituțională.

Victor Stepaniuc este cunoscut și ca adept al statalității moldovenești. În cadrul unei mese rotunde, organizate recent de Institutul de Justiție Constituțională, la care au participat mai mulți istorici, avocați și experți în drept constituțional, el a afirmat că denumirea poporului moldovenesc trebuie consfințită în Legea Supremă a țării - Constituția, iar orice chestiune de interes național trebuie rezolvată la referendum.

«Trăim într-o perioadă în care nu orice adevăr este spus. Unul dintre fundamentele Constituției este, de fapt, identitatea națională. Dacă citim, de exemplu, constituțiile statelor europene și ale fostelor republici sovietice, vom vedea că această identitate națională este consfințită în constituțiile lor. Probabil, avem un stat unic, care în loc de numele poporului scrie – poporul Republicii Moldova», - spune Victor Stepaniuc.

În opinia fostului vicepremier, omiterea acestui fapt esențial în Legea Supremă a țării și o asemenea ideologizare a moldovenilor cu idei străine de identitatea noastră, nu corespunde realității istorice.

«Ca om de știință, am citit toate sondajele, toate certificatele noastre de naștere de acum 660 de ani, inclusiv cele întocmite după recensămintele de după 1990, iar datele lor arată, că 63% din populație se consideră moldoveni. Astfel, noi trebuie să admitem, că ideile în curs de propagare, străine nouă, sunt minciuni. Noi, politicienii, oamenii de știință, trebuie să recunoaștem realitatea istorică și, indirect, dreptul moldovenilor la identitate națională. Recunoașterea realității este primul pas spre găsirea unei soluții”, subliniază Victor Stepaniuc.

El mai menționează, că în cazul unor divergențe în probleme fundamentale, rezolvarea lor se bazează pe procedura democratică numită referendum, care oferă cetățenilor țării posibilitatea de a-și exprima măcar uneori opinia. «Dacă apar dispute și discuții, se propun soluții. Știința, în esență, este o reflectare a realității obiective. Și dacă nu reflectăm realitatea obiectivă din acest teritoriu, în acest spațiu, după 1812, după 1917, după proiectul de Constituție a Republicii Democrate Moldova, pe care nu-l dăm școlarilor și elevilor, dar care este un proiect foarte bun, atunci spunem jumătăți de adevăr. Trebuie să luăm exemplu de la alte țări și să învățăm să respectăm țara, oamenii”,- spune fostul deputat.

Victor Stepaniuc mai subliniază, că în problema creării unei națiuni distincte și puternice, este important să apreciem și să respectăm munca celor care au făurit adevărul istoric. „Oamenii noi trebuie să respecte munca predecesorilor. Dacă nu ne respectăm buneii și tații, cum putem merge mai departe? Toată știința, toată înțelepciunea lumii moderne este construită pe filozofia generațiilor anterioare. Noi toți, foștii deputați, elita intelectuală, trebuie să înțelegem că trebuie să transmitem această țară copiilor noștri, care trebuie să vadă în noi exemple bune, indiferent de credințele lor. Ar trebui să existe întotdeauna un dialog, inclusiv un dialog științific”, menționează fostul viceprim-ministru.

Victor Stepaniuc crede că în școlile din Moldova ar trebui studiată disciplina „Istoria”, și nu „Istoria românilor și universală”, cum a inițiat Ministerul Educației. Din spusele lui, în caz contrar se promovează dogmele anti-moldovenești și se provoacă dezbinări în societatea noastră. În același timp, nu-s luați în considerație cetățenii care se consideră moldoveni, reprezentanți ai minorităților naționale, specificul Găgăuziei și conflictul transnistrean. Istoricul crede, că aceasta este o problemă ce poate fi rezolvată printr-un referendum, unde cetățenii vor fi întrebați ce fel de istorie ar trebui să fie predată copiii lor în școli.

„În toate țările se studiază istoria națională. Am pledat mereu pentru studierea istoriei Moldovei. Dar avem o țară unică, în care se studiază istoria unui stat străin. Istoria Moldovei ar trebui să fie piatra de temelie pentru poporul nostru. Acest lucru va ajuta la păstrarea identității, statalității etc.”, - notează fostul viceprim-ministru, amintind că denumirea poporului lipsește în Declarația de Independență și Constituția Republicii Moldova.

Victor Stepaniuc îndeamnă cetățenii să învețe propria istorie, să nu accepte orbește un singur punct de vedere, pentru că mulți factori determină complexitatea proceselor istorice, iar ideologizarea anumitor evenimente înseamnă a nega faptele documentate și a promova minciunile istorice. „Istoria este știința interpretării. Acest lucru trebuie amintit , dacă este vorba despre evenimentele care au zguduit soarta poporului moldovenesc”, subliniază istoricul.

În comentariul la tema modificărilor Constituției, ce țin de integrarea europeană, Victor Stepaniuc amintește, că despre integrarea europeană se vorbește de mai bine de trei decenii. În a.2014, Curtea Constituțională a văzut în aspirațiile europene un element fundamental al identității constituționale a Republicii Moldova, iar în a.2017 Partidul Democrat și-a anunțat intenția de a consfinți vectorul european în Constituție.

În acest context, istoricul amintește: articolul 5 din Constituție prevede clar că „nicio ideologie nu poate fi stabilită ca ideologie oficială a statului”. El subliniază, că la nivel de stat trebuie să ne preocupe mai mult problemele specifice ale populației, ale localităților și ale fiecărei persoane. În opinia sa, acțiuni precum consolidarea cursului integrării europene ar fi un pas de propagandă, un slogan fals pentru statul nostru.

În ceea ce privește viitorul referendum constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programat de parlament pentru 20 octombrie 2024, concomitent cu alegerile prezidențiale, Victor Stepaniuc își declară intenția de a vota „împotrivă”. El nu crede că refuzul de a participa la plebiscit este o opțiune adecvată.

«Boicotul face ca numeroasele buletine de vot neutilizate să fie neclare, și probabilitatea de fraudă va fi mare. Dimpotrivă, oamenii ar trebui să iasă în mod activ și să voteze împotriva. Nu pentru că-s împotriva vectorului european, ci pentru că se încearcă schimbarea textului Constituției folosind o metodă greșită. Cum putem renunța la suveranitate și independență, mai ales printr-un text așa de neînțeles?», - se întreabă ex-deputatul. În opinia lui, este necesar să cerem opinia Comisiei de la Veneția, pentru că întrebarea scoasă la referendum nu este formulată destul de clar.

Noi.md i-a adresat lui V. Stepaniuc un șir de întrebări privind aprecierea actualului conținut al Constituției, necesitatea modernizării și ajustării ei la realitățile timpului, precum și inițiativele legislative ce contravin prevederilor Legii Supreme.

Dle Stepaniuc, putem spune că în cei 30 de ani Constituția a susținut un test serios de temeinicie și capacitatea de a asigura guvernarea durabilă a țării în condiții dificile?

Da, Constituția Republicii Moldova a susținut, în fond, testul timpului. Trebuie să recunoaștem, însă, că de-a lungul acestor 30 de ani au existat diverse încercări de amestec grosolan din partea politicienilor și a Curții Constituționale în textul Legii Supreme. În opinia mea, marea greșeală a clasei politice a fost faptul, că textul Constituției nu a fost aprobat la un referendum constituțional popular.

Cu regret, în ultimii ani am asistat la situații, în care textul Legii Supreme a fost modificat prin metode ilegale, neconstituționale. Astfel de acțiuni au o definiție foarte clară - uzurparea puterii...

Astăzi răsună adesea opinii că avem de făcut o muncă cuprinzătoare pentru îmbunătățirea și modernizarea Constituției, astfel ca ea să corespundă realităților moderne. Împărtășiți aceste judecăți? Ce mai avem de făcut în această direcție?

Nu susțin idea adoptării unei noi Constituții, dar cred că unele dintre articolele acesteia necesită interpretare de către comunitatea juridică a țării. În aceste scopuri, este necesară formarea unei Comisii Constituționale pe baza unui consens larg al forțelor politice, care să includă specialiști calificați. Această comisie, cu ¾ de voturi ale membrilor săi, trebuie să elaboreze amendamente și propuneri de modificare a articolelor problematice ale Constituției.

Comunitatea juridică, constituționaliștii cunoscuți au atras deseori atenția asupra inițiativelor legislative, care contrazic Constituția. Ce riscuri presupun astfel de acțiuni din partea autorităților legislative și executive?

Dacă vorbim despre modificarea textului Legii Supreme, acestea trebuie să respecte prevederile Constituției, articolele 141-143, care arată foarte clar de la cine poate veni inițiativa de revizuire, limitele și procedura de modificare a Constituției. Orice tentativă de modificare a prevederilor Legii Supreme în afara procedurilor constituționale este ilegală, reprezintă o uzurpare a puterii și sper că va fi pedepsită penal.

Un exemplu de astfel de modificare ilegală a Constituției este modificarea textului constituțional prin includerea Declarației de Independență în textul Constituției. Parlamentul sau poporul au votat la referendum astfel de modificări ale Legii Supreme? O altă șarlatanie în raport cu textul Constituției este modificarea ilegală a articolului 13, în care s-a încălcat procedura prevăzută la articolele 141-143 din Constituție. Cine se uită la asta? Cine va răspunde?