Virajul științific spre Est

Pozițiile Chinei se consolidează nu numai în plan economic mondial. An de an, țara obține succese în domeniul științei, ne-o mărturisesc datele reputatul Nature Index 2024. Așa, conform totalurilor anului trecut, în topul mondial al primelor 10 organizații științifice și de cercetare au intrat 7 universități chineze, iar în fruntea ratingului s-a situat Academia de științe din China.

Situația în știința „occidentală” este și mai grăitoare: de exemplu, Universitatea Stanford pentru prima dată a ieșit din TOP-10, iar cele mai mari instituții europene nu au ajuns deloc în primele zece. Această tendință demonstrează că într-un viitor apropiat în Vest va începe „exodul de creiere” și mulți oameni de știință vor începe să lucreze în China, unde au fost create condiții confortabile pentru ei. Indexul Nature a fost elaborat de compania Nature Portfolio. La calcularea lui au fost luate în considerare peste 17 mii de instituții științifice, activitatea cărora este apreciată (în puncte convenționale) din punctul de vedere al productivității cercetărilor și al activității de publicare. Doar articolele publicate în 145 de reviste științifice de top au fost selectate în mod special de comitete independente. Evaluarea este recunoscută de oamenii de știință din întreaga lume și este unul dintre reperele-cheie pentru evaluarea activității științifice.

Autorii ratingului Nature Index 2024 au anunțat, că în el au fost prezentate cele mai mari instituții și țări în domeniul științelor naturii și în medicină, în baza publicațiilor apărute în reviste în a.2023. Potrivit rezultatelor analizei, șapte dintre primele zece instituții științifice din lume se află în China, în timp ce Universitatea Stanford pentru prima dată a ieșit din TOP-10.

Dacă vorbim despre situația științei în țări în ansamblu, atunci China se află pe primul loc în indice, SUA este pe locul doi, iar Germania este pe locul trei. De asemenea, în top 10 se află Marea Britanie, Japonia, Franța, Canada, Coreea de Sud, India și Elveția – anume în această ordine. Autorii ratingului menționează: din primele zece azi fac parte 7 instituții chineze. Academia de științe din China (CAS) — cea ea mai mare organizație științifică din lume, care reunește peste 100 de institute din toată China, are o amploare de neegalat. Ponderea CAS în publicațiile științifice globale în anul calendaristic 2023 a fost de 2.243,22 puncte, aproape dublu față de cea a Universității Harvard (1.143,43 puncte), care se află pe locul doi. Pe locul trei se află Societatea Germană Max Planck cu o cotă de 642,83 puncte.

Pe locul patru se află Universitatea Academiei de Științe din China (635,81 puncte), pe locul cinci se află Universitatea de Știință și Tehnologie din China (631,20 puncte), iar pe locul șase se află Universitatea Peking (617,17 puncte). Pe locul șapte se află Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (613 puncte), pe locurile opt și nouă sunt Universitățile Nanjing și Zhejiang (609,45, respectiv 595,37 puncte). Primii 10 lideri sunt completați de Universitatea Tsinghua (593,45 puncte). Cele mai bune organizații occidentale au putut ajunge doar în top-20, dar și acolo patru poziții le ocupă universitățile chineze. De exemplu, Asociația Germană a Centrelor de Cercetare Helmholtz deține pentru al doilea an consecutiv locul 11, cu o cotă de 531,05 puncte, cu cinci poziții în scădere față de locul șase în 2021. Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) din SUA, care s-a clasat pe locul doi în Nature Index fiind a cincea universitate non-chineză, a ajuns de pe locul 7 în 2021 pe locul 12 în 2022 și pe locul 14 în 2023 , cu 484,86 puncte.

Dominarea CAS în Nature Index devenit deja constantă, dar prezența unui număr așa de mare de instituții chineze în TOP-10 este pentru prima dată, au constatat autorii ratingului. În a. 2015, la publicarea primelor date, CAS era unica instituție chineză ajunsă printre primele zece, împreună cu trei instituții din SUA, două din Marea Britanie și două din Germania, una franceză și una niponă. În acest an printre primele zece figurează doar SUA, Germania și Franța, și nu mai mult de o instituție de la fiecare țară.

Această dinamică este confirmată de modificările ponderii ajustate a instituțiilor de conducere - indicator care ține cont de fluctuațiile anuale (creșterea sau scăderea volumului publicațiilor ca procent) ale numărului de articole în Nature Indeх. În primele zece, toate instituțiile chineze au făcut un salt privind numărul publicațiilor în perioada anilor 2022 - 2023 cu mai bine de 5%. Iar toate cele trei instituții ne-chineze nu și-au putut îmbunătăți rezultatele anului precedent (deși Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța (CNRS) a avut o scădere de doar 0,7%).

Printre primele 100 de instituții, Universitatea Stanford a înregistrat cea mai mare scădere a ponderii ajustate (−20,7%) în perioada 2022 - 2023, în rezultat a ajuns de pe locul șase în a.2022 pe locul 15 în 2023, cu un scor de 474,13 puncte. Stanford s-a aflat pe locul 5 între anii 2015 - 2021.

La obiectele de studiu, urmărite de Nature Index, Stanford a pierdut pozițiile mai ales în științele biologice, cota cărora s-a redus de la 280,11 puncte în a. 2022 la 183,42 puncte în 2023. Cauza scăderii puternice a clasamentului Stanford este neclară, acest lucru se datorează, probabil, nu unei scăderi a activității de publicare a universității, ci succesului altor instituții, în special a celor chineze, notează autorii indicelui.

Însă pentru alte instituții succesul Chinei este o pierdere: pe măsură ce o instituție urcă rapid în clasament, altele coboară mai jos. În 2023, China va fi singura țară lider în indice, care va crește numărul instituțiilor sale în TOP-100 în perioada anilor 2022 - 2023. În 2022, China avea 31 de instituții în primele 100; în 2023 - 38. Spre comparație, în 2022, erau 38 de instituții din SUA în top 100; în 2023 erau 35.

Se pare că instituțiile științifice chineze deja concurează înde ele. Indici înalți ai Chinei în ratingul liderilor Nature Index 2024 arată Universitatea Academiei de Științe din China (cota 635,81) din Beijing și Universitatea de Știință și Tehnologie din China (631,20) din Hefei, care s-au clasat pe locurile 4, respectiv 5, iar CNRS (613,90 puncte) a ajuns de pe locul 4 pe locul 7. Universitatea Beijing a urcat de pe locul 9 pe 6, cu o cotă de 617,17 puncte, iar Universitatea Zhejiang din Hangzhou a ocupat locul 9, de la 13 (595,37 puncte).

E de menționat, că în China chimia și științele fizicii se află în centrul atenției, lor le revin 85% din ponderea totală a țării în Nature Index în a. 2023. Dar rezultatele la alte discipline cresc rapid. Ponderea ajustată a Chinei la științele biologice a crescut cu 15,8% în perioada anilor 2022 - 2023. Acesta este cel mai mare procent dintre cele patru discipline ale științelor naturii. Ramurile dominante în domeniile respective - biochimia și biologia celulară, care reprezintă 36% din cercetări, și știința materialelor, care reprezintă 34,7% din cercetările în domeniul fizicii.

Vom mai să menționa, că India a depășit Australia și Elveția și a ocupat locul 9 în clasamentul general. În domeniul științelor naturii, țara se află acum pe locul 8. Ponderea totală a Indiei în 2023 a fost de 1494,27 puncte, mult mai mică ca cea a Chinei, dar dinamica este destul de semnificativă.

Așa sau altfel, capacitatea instituțiilor de cercetare chineze de a efectua cercetări de înaltă calitate crește de la an la an. Anul viitor se va vedea dacă aceste instituții pot continua să se îmbunătățească și ce va însemna asta pentru colegii lor din întreaga lume.

Succesul universităților și institutelor de cercetare chineze în Nature Index este un rezultat firesc al politicii guvernamentale, care vizează conducerea științifică și tehnologică globală și este implementată în mod constant de autoritățile chineze.

Ea are mai multe componente. Prima —creșterea frontală a volumului activității științifice - cheltuielile brute pentru cercetare și dezvoltare (guvernamentale, dar și ale mediului de afaceri), numărul de cercetători, numărul de publicații și brevete. În toți acești indicatori, China a atins deja o poziție de lider.

A doua — trecerea, în ultimii ani, de la stimularea numărului de rezultate științifice la sporirea calității lor. Aceasta se manifestă inclusiv în majorarea finanțării științelor fundamentale și orientarea universităților și a ICȘ spre publicațiile din revistele de top.

A treia - cursul consecvent spre consolidarea universităților și promovarea acestora în clasamentele internaționale, iar în ultimii ani - spre dezvoltarea pe baza acestora a disciplinelor științifice specifice, care reprezintă o prioritate strategică pentru țară.

Și a patra — tradiționala pentru China politică de atragere și dezvoltare a talentelor (inclusiv vize, granturi și înlesniri sociale pentru studenții și savanții din străinătate), realizată la nivel de țară, dar și în regiuni și orașe.