„Mamă, ajută-mă!”: Moldova este inundată de un val de pungășii telefonice

Zeci de milioane de lei ale cetățenilor creduli ai Moldovei s-au pomenit în plasa pungașilor telefonici, care folosesc o schemă simplă de amăgire, foarte extinsă în ultimul timp în spațiul post-sovietic, dar și într-un șir de țări europene, cum ar fi Germania sau România.

«Am suferit un accident, am nevoie de bani» sau pur și simplu «mamă, ajută-mă!» - asta au auzit în ultimele luni sute de cetățeni ai Moldovei. Oamenii semnalează o activitate nemaivăzută a escrocilor: aceștia telefonează, în fond, persoane în etate, la numărul urban de telefon fix. Majoritatea reușesc să priceapă minciuna, dar există și cei, de la care afaceriștii au reușit să estorcheze sume solide. Oamenii legii recomandă: cum numai în discuția cu un necunoscut apare fraza că trebuie să plătiți bani – închideți și luați legătura cu rudele, pentru a vă convinge că totul este în regulă.

Foarte inventivi, pungașii își îmbunătățesc mereu metodele și schemele de înșelăciune. În același timp, oricine nu respectă regulile simple de siguranță, poate suferi în urma lor. Dacă nu te lași panicat și verifici imediat cuvintele apelantului, îți poți salva economiile și nervii. Este important să-i informați pe cei dragi, rudele, în special cele în etate, despre noile „capcane” telefonice, pentru ca să nu devină victimele răufăcătorilor.

Schema «clasică»

În ultimul timp, cetățenii din întreaga țară au început să se confrunte din ce în ce mai des cu o nouă schemă (mai degrabă, cu reîntoarcerea celei vechi) de fraudă „clasică”: la telefon, atacatorii se prezintă ca fiind ofițeri de poliție sau lucrători medicali, și susțin că una dintre rudele apropiate ale persoanei, chipurile, a încălcat legea. De cele mai multe ori, motivele includ provocarea unui accident, deținerea de arme sau droguri, vătămarea corporală gravă și chiar crima. Sau, escrocii raportează că o rudă a suferit un accident și are nevoie urgent de o intervenție chirurgicală.

Uneori, cu o rugăminte similară telefonează însuși «fiul» sau «fiica», și dacă apare întrebarea ce e cu vocea, spun că și-a fracturat maxilarul, buzele sau numește alte motive. Deseori spectacolul este jucat pe roluri: la început, o persoană dragă cere ajutor, iar apoi așa-numita asistentă sau ofițerul de ordine se alătură conversației. Escrocii propun să fie „răscumpărat” cazul penal sau transferată o sumă semnificativă de bani pentru a salva viața unei rude. Dacă persoana este de acord, la ea vine un curier după bani. Deși pungașii preferă banii în numerar, ei acceptă și transferuri bancare. Uneori, suma este de zeci de mii de dolari sau euro.

De fapt, nu este o metodă nouă – au folosit-o și anterior, cu mulți ani în urmă. Atunci escrocii îi sunau pe cetățeni și le spuneau că copilul lor ar fi suferit un accident sau ar fi fost reținut de serviciul de control al drogurilor și se află acum la poliție. Și cereau bani pentru a „salva” copiii.

În Moldova, această schemă a devenit cea mai obișnuită formă de fraudă anul trecut, iar numărul apelurilor a crescut semnificativ în ultimele luni. Și deși aceste cazuri deseori devin publice, există totuși oameni care cad în plasă. Numai în prima jumătate a anului 2024, 137 de persoane au apelat la poliție, fiind înșelate cu un total de peste 20 de milioane de lei. Cu toate acestea, există mult mai multe încercări: în fiecare zi zeci de persoane contactează Serviciul Unic de Urgență 112 pentru a raporta frauda telefonică.

Infractorii din spatele acestei scheme au devenit extrem de activi pe malul stîng al Nistrului. În ultimele luni, sute de pensionari au anunțat polițiștii locali despre apelurile, prin care se cer bani pentru „închiderea unui dosar penal”. Cu toate acestea, în Transnistria, conform datelor oficiale, nimeni nu a devenit victima răufăcătorilor.

«Și noi am fost telefonați»

Pe o rețea de socializare, unul dintre utilizatori a relatat o poveste tipică pentru acest gen de fraudă. În urmă cu ceva zile, mama lui, o pensionară de 68 de ani din Chișinău, a primit un apel la telefonul fix. Fata a început să țipe: „Mamă, ajutor, salvează-mă!” Femeia nu are o fiică, dar era la curent cu schema și a decis să continue conversația, a întrebat care-I problema. „Mamă, am lovit un bărbat la o intersecție, el este la terapie intensivă, este vina mea, l-am lovit la culoarea roșie a semaforului” . Apelanții au cerut 30 de mii de dolari, iar dacă au înțeles că bani nu-s și nu vor fi, au închis.

În comentarii, utilizatorii își împărtășesc experiențele. „Ne-au sunat și pe noi. Dar telefonul avea ID apelant, codul era +127. Acesta este în SUA, numărul este fals.” „Au sunat-o și pe mama mea și au spus că m-ar fi lovit o mașină. Și eu ședeam vizavi de mama și serveam un ceai. Mama și-a luat rămas bun de la ei”.

Unii însă au căzut în capcana escrocilor. Într-o zi de iulie au fost înregistrate concomitent trei episoade: o doamnă de 82 de ani din Stăuceni a dat 84 de mii de lei și 650 de euro, la Chișinău o femeie de 72 de ani a rămas fără 15 de mii de euro; la Ungheni o femeie de 78 de ani a dat 15 mii de euro infractorilor. În altă zi, trei chișinăuieni creduli au pierdut, respectiv, 340 mii lei, 100 mii lei și 15 mii de euro.

În unul dintre cazuri, o pensionară de 82 de ani a fost telefonată de un necunoscut, care a informat-o că fiica ei a nimerit într-un accident și a tamponat o persoană. El a concretizat, că în prezent ea se află la spital fiind traumatizată, iar pentru ca să nu fie trasă la răspundere penală, trebuie să transfere o sumă mare de bani. După care a telefonat o fată, complice a bărbatului care sunase mai devreme, și a spus cu o voce agitată că a avut un accident și are nevoie urgentă de 250 de mii de lei. Pensionara a crezut că este într-adevăr fiica ei, deoarece vocea era asemănătoare. La scurt timp, femeia și-a adunat toate economiile și le-a predat escrocilor.

În alt caz, infractorii au reușit să amăgească astfel o femeie în etate cu 20.000 de dolari. Înșelăciunea a fost dezvăluită doar după ce aceasta și-a sunat fiul care locuiește în altă țară. Un alt caz: escroaca s-a prezentat ca ofițer de urmărire penală și a spus că nora unei pensionare din capitală a provocat un accident cu răniți. Pentru a fi și mai convingătoare, ea chiar a transmis receptorul „nurorii” , care a cerut în lacrimi o sumă mare pentru a ajuta victimele din spital. Abia după ce a predat banii, femeia și-a sunat nora, pentru a afla care este starea victimelor accidentului. Cu toate acestea, fata a spus că nu a avut niciun accident și nu și-a sunat soacra.

Miza este starea de șoc

Mai înainte, un alt gen de fraudă telefonică era utilizat pe larg în Moldova: răufăcătorii se prezentau at drept ofițeri de securitate bancară și afirmau că hackerii ar fi încercat să preia banii clientului, iar pentru a economisi fondurile, aceștia trebuiau transferați într-un cont securizat, chipurile. Recent, oamenii au încetat să se mai lase păcăliți de momeala falșilor ofițeri de securitate bancară, iar această schemă a devenit mai puțin practicată. Cei de la poliție cred că în spatele schemei cu rudele ajunse, chipurile, la nevoie, stau aceleași grupări – așa numitul «call-centru», un grup de persoane care telefonează cetățenii și le cer banii sub diferite pretexte. În special, răufăcătorii mizează pe credulitatea oamenilor, precum și pe șocul pe care îl trăiesc victimele înșelăciunii la auzul unor astfel de informații despre o „rudă”. Folosind tehnici psihologice, ei nu le permit să-și vină în fire, să înțeleagă lucrurile în mod corespunzător, să-i telefoneze personal pe cei dragi și să se asigure că totul este în regulă cu ei. Din spusele lui Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului general de poliție (IGP), de cele mai multe ori infractorii folosesc inteligența artificială, cu ajutorul căreia creează impresia că dialogul are loc cu o anumită persoană. Se mai suprapun și interferențe, pentru ca identificarea interlocutorului să fie mai dificilă. Escrocii apelează, în principal, persoane trecute de 60 de ani. Mai mult, le apelează în mare parte la telefoane fixe, foarte rar la telefoane mobile. Acest lucru se datorează faptului, că de cele mai multe ori pensionarii mai folosesc acest tip de comunicare și dacă se apelează la un telefon fix, numărul de ieșire al abonatului, de regulă, nu este afișat. Cu toate acestea, dacă atacatorii apelează la telefoane mobile, folosesc adesea servicii de falsificare a numărului.

Experții intervievați de NOI.md menționează, că există mai multe variante, cum ajung escrocii să dispună de numerele de telefon: scurgeri, baze de date achiziționate de pe forumuri tenebre, informații personale din surse deschise, de exemplu, profiluri de rețele sociale. Cel mai des, viitoarele victime nu-s selectate, pur și simplu îi verifică pe toți cei prezenți în bazele de date piratate, furate sau cumpărate. Identificarea escrocilor este destul de dificilă, deoarece aceștia recurg de obicei la tehnologia de falsificare. Infractorii folosesc rar același număr de telefon, iar cu ajutorul telefoniei IP pot genera aproape orice număr

De cele mai multe ori, organizatorii schemei operează din alte țări, iar la cetățeanul înșelat, care a fost convins să predea banii, este trimis un curier. Curierii ridică coletul cu bani și îl predau unei a treia persoane, interpuse. Pe Telegram, escrocii distribuie foarte des utilizatorilor mesaje, în care propun astfel de metode de a face bani. La angajare, aceștia îi asigură pe potențialii curieri, că toate activitățile se desfășoară în condițiile legii. Li se spune, de exemplu, că limitele bancare nu le permit să finalizeze pe deplin numărul necesar de tranzacții. În fond, escrocii racolează tineri între 18 și 30 de ani.

Curierii și escrocii locali – pe banca acuzaților

Astfel, curierii și persoanele interpuse nu întotdeauna cunosc că-s angajate în activități frauduloase. Unii dintre ei nici măcar nu știu că livrează bani, mai ales bani obținuți ilegal: infractorii le cer cetățenilor să învelească banii într-un ambalaj netransparent. Deseori, escrocii pot fi psihologi buni și, dacă înțeleg că o persoană nu are nimic de pierdut, îi pot spune imediat că va trebui să se angajeze în activități criminale. În unele cazuri, oamenii legii au putut demonstra, că curierul reținut știa că transmite bani furați.

Anterior, escrocii au încercat să folosească pe post de curieri taximetriștii și șoferii de livrare. După astfel de incidente, acestora din urmă li s-a interzis strict să accepte colete neînsoțite, care conțin bani în numerar.

Cei care întrețin convorbirile telefonice de obicei nu pot fi pedepsiți, căci se află în afara țării. De asemenea, este destul de dificil să ajungi la cei, care instruiesc participanții la schemă în Moldova - de obicei, pe aceștia îi contactează prin conturi false în mesagerie. Împotriva „consultanților” necunoscuți și organizatorilor de scheme frauduloase, se inițiază dosare penale, se trimit cereri către agențiile de aplicare a legii din alte țări. Potrivit șefului Ministerului Afacerilor Interne Adrian Efros, polițiștii fac tot posibilul pentru a identifica liderii schemei criminale, dar se confruntă cu dificultăți, deoarece este destul de dificilă urmărirea apelurilor făcute prin Internet.

În fond, pe banca acuzaților ajung curierii, care primesc nemijlocit banii de la pătimiți, și persoanele care preiau apoi de la curieri banii furați pentru a-i depune în conturile organizatorilor infracțiunii. Deseori ei transformă banii în criptomonede, ceea ce face dificilă urmărirea lanțului de transferuri bănești. Fiecare persoană interpusă din această schemă păstrează pentru ea un anumit procent din suma pe care o transferă celuilalt. Unul dintre curierii reținuți a declarat polițiștilor, că pentru serviciul de transfer a 12 mii de euro primiși de la un unghenean de 68 de ani, a fost plătit cu 500 de euro și 200 de dolari. De regulă, aproximativ 90% din sumele primite de la victime ajung la curatori.

Dar devin tot mai frecvente cazurile, în care escrocii .locali preiau metodele frauduloase de „call center”. De exemplu, la Chișinău polițiștii au reținut trei bărbați de 30, 49 și 50 de ani, care își sunau victimele, deseori se prezentau drept polițiști și estorcau bani pe motiv că rudele acestor persoane ar fi comis sau ar fi fost implicate în accident. Ei declarau, că a avut de suferit o persoană, și promiteau să aplaneze cazul în schimbul unei sume anumite – între 2,5 mii și 12 mii de euro. Răufăcătorii au reușit să amăgească șase persoane din Chișinău și Comrat, primind de la ele cca 40 mii de euro. Ultimele victime ale escrocilor, în luna februarie, au fost două locuitoare din Comrat, de 63 și 65 de ani, care le-au dat aproximativ 140 de mii de lei.

În alt caz, au fost reținuți infractorii de 31, 39 și 25 de ani, care își desfășurau activitatea în Găgăuzia – după aceeași schemă, se prezentau drept rude, cunoștințe, avocați, medici sau oamenii legii. Prin acțiuni ilegale, aceștia au deturnat peste 337 de mii de lei. În plus, trei tineri, de 20, 24 și 26 de ani, au fost arestați luna aceasta pentru că au fost implicați în cel puțin 14 incidente de fraudă similară. Da mai înainte, după ce au realizat înșelătoria „ruda a avut un accident”, două femei ucrainene au fost reținute, iar o locuitoare de 67 de ani din Ungheni a căzut în cursa lor. Au mers la casa femeii pentru a ridica 150 de mii de lei, dar au fost oprite de fiul acesteia, care a anunțat poliția.

Discutați cu rudele voastre

Poliția menționează, că spre finele lunii iulie numărul acestor tentative de fraudă a scăzut, iar populația a devenit mai vigilentă și precaută după ce autoritățile au lansat o amplă campanie de informare, care include difuzarea de mesaje informative în centrele comerciale, transportul public, piețe și stații de autobuz, precum și mesaje text trimise pe telefoanele cetățenilor. Pentru a difuza avertismentele, Ministerul Afacerilor Interne mizează pe sprijinul presei, a bloggerilor, administratorilor de grupuri și canale de internet, precum și al tuturor cetățenilor.

Dat fiind că de cele mai multe ori au de suferit persoanele în etate, trebuie să vorbiți cu rudele despre acest tip de fraudă, să le explicați că nu ar trebui să transfere bani străinilor, trebuie să-i contacteze în orice mod pe cei dragi și să se asigure că la ei totul e bine. Poliția le recomandă să contacteze agențiile de aplicare a legii și să asiste la arestarea complicilor la infracțiune. De asemenea, este recomandat să fie avertizați copiii cu privire la „retribuțiile dubioase pentru curierat ”.

Dacă ați răspuns la apel și vi se spune că trebuie să transferați sau să transmiteți bani, e mai bine să întrerupeți imediat convorbirea. Nu încercați să aflați cum au ajuns datele Dvs. personale la persoane terțe, nu intrați în alte discuții. Dacă continuați convorbirea, ați putea pe neobservate să vă lăsați amăgiți. Escrocii folosesc diverse metode de inginerie socială, pentru ca prin manipulare să oblige victima să facă ceea ce vor ei.

Poliția îi sfătuiește pe cetățeni să analizeze și să verifice veridicitatea informațiilor pe care le primesc, pentru a evita să devină ținta infractorilor. Dacă ați primit un apel și ați fost informat, că ruda dvs. apropiată a fost implicată într-un accident, atunci cea mai simplă și comună modalitate de a identifica escrocii este să sunați persoana în cauză și să vă asigurați că nu a pățit nimic. Cu o probabilitate de 99,9%, aceasta va spune că totul este în regulă. Dacă o rudă din anumite motive nu a răspuns la apel, puteți întreba numele, funcția și locul de muncă al persoanei care v-a sunat. Și apoi să sunați la organizația respectivă, unde se presupune că această persoană lucrează, și să aflați dacă un astfel de angajat există cu adevărat.

Senzația unui apel real

Nici chiar asemănarea vocii nu trebuie să reducă vigilența potențialei victime a răufăcătorilor, în cazul escrocheriilor telefonice sau online. Rețelele de socializare previn că pungașii mereu se perfecționează și există cazuri în care ei, cu ajutorul rețelelor neuronale, simulează vocile persoanelor apropiate ale celor apelați de ei. . Potrivit specialiștilor IT, există rețele neuronale cu plată sau gratuite, care pot fi folosite pentru a falsifica vocea unei persoane dintr-un fragment de 10 secunde. Dacă cele cu plată imită vocea eficient, cele gratuite funcționează destul de prost și sinteza vorbirii poate fi ușor deosebită de cea a persoanei reale. Falsificarea poate fi dezvăluită de diverse zgomote de fundal, sunete și intonații nefirești, accentul incorect în unele cuvinte. În același timp, o rețea neuronală bine antrenată poate fi distinsă doar dacă conversația este înregistrată și ascultată de mai multe ori.

De cele mai multe ori, recuperarea prejudiciului este dificilă, deoarece cel mai des organizatorii schemei acționează din alte țări. De regulă, identificarea unor asemenea «call-centre» este o operațiune internațională, la care participă agențiile de aplicare a legii din diferite țări. Astfel, în mai, 2024 autoritățile germane de investigație și colegii din alte țări au demascat o mare rețea paneuropeană de escroci de telefonie. Potrivit poliției germane, zeci de persoane au fost reținute, iar 12 centre de apel conectate la o rețea frauduloasă dintr-o serie de țări au fost lichidate. Angajații lor au folosit o varietate de metode de înșelăciune, inclusiv se prezentau ca fiind rude apropiate, angajați ai băncii, ofițeri de poliție sau lucrători pentru protecția consumatorilor, și spuneau pătimiților că vor fi pedepsiți pentru o infracțiune fictivă, promiteau venituri sau cerea plata datoriilor.

Există un caz în care, în urma unei operațiuni comune între poliția spaniolă și agențiile chineze de aplicare a legii, aproximativ 200 de chinezi care locuiau în Spania au fost reținuți pentru fraudă telefonică. Prejudiciul provocat de ei a fost estimat la 16 milioane de euro. Escrocii sunau la diverse numere de telefon din China, se prezentau ca vecini, prieteni, rude ale interlocutorului, îl avertizau asupra numeroaselor fapte de fraudă și îndemnau oamenii să fie precauți. Victima primea apoi apeluri de la „ofițeri de poliție” sau „funcționari judiciari” falși, care se oferă să transfere bani într-un cont bancar, presupus că ar fi controlat de poliție. Dar de fapt, conturile aparțineau unei organizații criminale și erau înregistrate în zone offshore.

Experții menționează, că o înșelătorie telefonică de durată face tot mai dificilă identificarea pungașului. Grupurile mari au studiat bine psihologia comportamentului uman și opțiunile de dezvoltare a situațiilor, așa că la primele etape mulți oameni au senzația unui apel real. În același timp, este important să nu uităm, că scopul schemelor criminale este același - să fure banii. Un alt semn important că acționează escrocii, este tactica de presiune puternică și forțare a acțiunilor pripite. Ei mereu încearcă să creeze un sentiment de urgență, să țină persoana pe fir un timp mai îndelungat și să o oblige să acționeze rapid, fără a cugeta. O asemenea conversație nu trebuie continuată. „Informați poliția la numărul de telefon 112 și nu transferați bani unor persoane necunoscute”, rezumă cei de la IGP.

Victor Surujiu