Unsprezece participanți la cursa prezidențială. Partea 2

Continuăm să povestim despre candidații, care pretind la funcția de șef al statului în alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Deocamdată avem 11. Dar Inspectoratul General de Poliție a depus eforturi maxime pentru a reduce numărul candidaților la președinție-2024 la nivelul prezidențialelor de acum patru ani. Atunci în cursa electorală au participat 8 persoane. Din cele declarate de Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP, pentru finanțare ilicită cel puțin trei candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie ar putea fi excluși din cursa electorală.

Ion Chicu – nr.6 în buletinul de vot

52 de ani. Fost prim-ministru (2019-2020). Candidat al Partidului dezvoltării și consolidării Moldovei, pe care îl conduce.

A intrat în serviciul public în a.2005, după mai mulți ani de predare la Academia de Studii Economice, catedra Micro- și Macroeconomie, și a lucrat în business - a fost șef de departament și director general al societății pe acțiuni “Moldacom”. La început, a fost șeful departamentului politici structurale generale al Ministerului Economiei și Comerțului (la acea vreme Igor Dodon era viceministru al Economiei). Apoi a fost numit consilier al prim-viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi, iar în perioada martie, 2006 – aprilie, 2008 - viceministru al Finanțelor. Între anii 2008-2009, a fost unul dintre cei doi consilieri de stat ai prim-ministrei Zinaida Greceanîi, responsabil de economie și relațiile internaționale.

După schimbarea puterii în 2009, a lucrat la reprezentanța Băncii Mondiale și a fost consultant în managementul finanțelor publice în diverse proiecte. În 2016, a devenit membru al consiliului de administrare al BC Moldindconbank, iar în ianuarie, 2018 a revenit la Ministerul Finanțelor, unde a fost numit Secretar General de Stat. În decembrie, 2018 a devenit ministru al Finanțelor în guvernul lui Pavel Filip, iar după demisia Cabinetului de Miniștri a fost numit consilier pe probleme economice al președintelui Igor Dodon.

La 12 noiembrie, 2019 parlamentul a exprimat un vot de neîncredere guvernului Sandu, și chiar a doua zi președintele Dodon l-a propus pe Ion Chicu pentru funcția de prim-ministru. Pe 14 noiembrie, parlamentul, cu 62 de voturi din 101, l-a numit pe Chicu prim-ministru și a aprobat componența guvernului. La 23 decembrie, 2020 guvernul Chicu a demisionat, după consultări cu președinte în acțiune Igor Dodon (Maia Sandu a depus jurământul pe 24 decembrie) și cu spicherița Zinaida Greceanîi. Din declarația prim-ministrului, acest lucru era necesar pentru a face posibilă dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. A asigurat interimatul funcției de prim-ministru, iar la 31 decembrie, 2020 ministru de atunci al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, a fost numit prim-ministru interimar.

La finele lui martie, 2021 Ion Chicu a anunțat crearea unei noi formațiuni politice– Partidul dezvoltării și consolidării Moldovei, fiind ales în fruntea acestuia de congresul de constituire.

Andrei Năstase – nr.7 în buletinul de vot

49 de ani. Fost vicepremier și ministru al afacerilor interne. Fondator și fost conducător al Platformei DA. Candidează independent.

Este a treia încercare a lui Andrei Năstase de a ocupa funcția de președinte. În 2016, s-a retras din cursa electorală în favoarea candidatei PAS, Maia Sandu. După cum s-a spus, ca urmare a presiunii severe și din ​​interiorul republicii, dar și din partea partenerilor externi. Acest pas a avut un impact fatal asupra viitoarei cariere politice a lui Năstase, dar și asupra ratingurilor partidului Platforma DA.

Năstase și-a început cariera profesională în a.1997: timp de trei ani a lucrat la procuratura transporturilor ca asistent al procurorului-șef. În anii 2000-2002 a fost director adjunct al companiei de stat Air Moldova, care la acea vreme a fost reorganizată în societate mixtă. În același timp, a predat dreptul constituțional și a ocupat funcția de șef de catedră la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Între anii 2002 - 2015 a activat ca avocat.

A intrat în politica mare în .2015, pe valul protestelor antiguvernamentale împotriva guvernului în acțiune al democraților. În decembrie, 2015, a devenit președinte al partidului Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA). În perioada 2015-2016 a condus grupul de inițiativă pentru organizarea unui referendum republican de modificare a Constituției, în vederea alegerii și revocării președintelui direct de către popor, limitării imunității parlamentare și reducerii numărului de deputați.

În iunie, 2018 în alegerile locale anunțate după înlăturarea și demiterea lui Dorin Chirtoacă, Andrei Năstase a fost ales primar al Chișinăului. În turul doi Năstase a acumulat 52,57% din voturi, depășindu-l pe Ion Ceban (47,43%). Însă „primar pentru un an” nu a mai devenit: pe 19 iunie, 2018, alegerile au fost declarate nule pe motiv că ambii candidați n-au respectat tăcerea electorală în „ziua liniștii”, ceea ce contravine prevederilor Codului Electoral.

După parlamentarele din a.2019 Andrei Năstase a devenit deputat, dar nu a stat mult timp printre aleșii poporului. După înlăturarea Partidului Democrat de la putere, crearea coaliției blocului PSRM-ACUM și aprobarea guvernului Sandu, el a devenit viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne. La alegerile locale generale din octombrie-noiembrie, 2019 a încercat din nou să ocupe fotoliul de primar general al Chișinăului, dar de data aceasta a pierdut în fața candidatului PSRM Ion Ceban. Iar peste două săptămâni a rămas și fără portofoliu ministerial: după ce Maia Sandu a încercat să ocolească parlamentul pentru a schimba procedura de alegere și rechemare a procurorului general, guvernul ei a fost demis.

La alegerile prezidențiale din 2020 a candidat din partea Platformei DA, însă a luat puțin peste 3% din voturi. În iulie 2021, pe fondul rezultatului nereușit al Platformei DA la alegerile parlamentare anticipate, Andrei Năstase a părăsit funcția de lider al partidului. În 2022, Năstase și grupul de consilieri municipali Chișinău ai Platformei DA au votat în favoarea a șase planuri urbanistice zonale, elaborate de primărie, care au provocat ample dezbateri publice. După aceasta Platforma DA a retras sprijinul politic fracțiunii sale în Consiliul Municipal Chișinău „pentru abateri grave de la cursul politic al partidului”. În rezultat, Năstase și alți consilieri municipali au părăsit partidul.

Recent, Andrei Năstase a anunțat că după alegerile prezidențiale va crea un nou partid politic. Dar nu a deschis parantezele ca să spună ce fel de formațiune politică va fi și cine va fi face parte din în ea.

Octavian Țîcu – nr.8 în buletinul de vot

52 de ani. Fost ministru al tineretului și sportului (februarie-mai, 2013). Boxer profesionist. Candidatul blocului “Împreună”

Istoric. Doctor în științe istorice. Fost boxer, de șapte ori campion al Moldovei, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta, în a.1996. Cunoscut pentru opiniile sale unioniste radicale. A fost membru al comisiei Ghimpu pentru investigarea și evaluarea regimului totalitar comunist din Republica Moldova. În 2010, președintele interimar Mihai Ghimpu i-a conferit lui Țîcu medalia „Meritul Civic”.

În a.2001 a început să predea la Universitatea de Stat din Moldova, în 2002 a devenit șef al catedrei de istorie modernă și științe politice la ULIM. În februarie, 2013 a fost numit ministru al Tineretului și Sportului conform cotei Partidului Liberal, dar deja în mai, la formarea guvernului Leancă, această funcție a fost acordată liberalilor-reformatori. Țîcu a declarat că există probe incriminatorii asupra succesorului său Octavian Bodișteanu, pe care l-a acuzat că a fost implicat într-o serie de scheme frauduloase în perioada în care era viceministru.

În 2015, s-a alăturat grupului de inițiativă pentru crearea Partidului Popular European, proiect politic al fostului premier Iurie Leancă. În același an, a participat la alegerile locale în Ungheni, din partea blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”, dar ulterior a părăsit partidul și a predat mandatul de consilier raional din cauza neînțelegerilor cu foștii colegi de partid și nemulțumirii față de modul de creare a unei coaliții la nivel național.

La parlamentarele din a.2019 a participat cu blocul ACUM. A devenit parlamentar și s-a alăturat fracțiunii Partidului Platformei DA, dar în septembrie, 2019 a părăsit fracțiunea din cauza formării unei coaliții cu PSRM și a intenției de a candida la funcția de primar de Chișinău, fiind concurentul lui Andrei Năstase, liderul partidului Platforma DA. Comentatorii l-au numit apoi pe Țîcu un spoiler pentru Năstase în alegerile locale, în care el a mers din partea Partidului Unității Naționale (PUN) a lui Anatol Șalaru.

În decembrie, 2019 a devenit președintele PUN, iar în a.2020 a candidat la președinție din partea acestui partid, primind puțin peste 2%. În a.2021, Octavian Țîcu și-a anunțat demisia din Partidul Unității Naționale și retragerea din politică. Demisia sa din funcția de președinte al partidului a fost cerută de fondatorii PUN, Ana Guțu și Anatol Șalaru, din cauza rezultatului slab la alegerile parlamentare anticipate din a.2021 (0,45%),a unei scindări în formațiunea politică și a managementului prost. „Mă voi întoarce după ce voi simți sprijinul cetățenilor”, a spus Țîcu atunci. Se pare că deja l-a simțit. Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), care a părăsit blocul „Împreună” din cauza înaintării candidaturii lui Octavian Țîcu, l-a acuzat că este „aservit PAS”.

Victoria Furtună – nr.9 în buletinul de vot

43 de ani. Fostă procuroră la Procuratura anticorupție. Candidează independent.

Și-a început cariera în a.2006 la Procuratura Nisporeni. Peste doi ani a fost transferată la Procuratura Chișinău, sectorul Botanica. În a.2016 a primit insigna “Eminent al procuraturii”. Tot atunci a început să activeze la Procuratura anticorupție.

În octombrie, 2021, după demiterea din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo, Consiliul Superior al Procurorilor a selectat-o, împreună cu Dumitru Robu, pentru funcția de procuror general interimar. Dar, în cele din urmă, poziția i-a revenit lui Robu.

Victoria Furtună este cunoscută publicului pentru mai multe dosare de rezonanță - a instrumentat dosarul penal al fostului ministru al Transporturilor și Infrastructurii Rutiere Iurie Chirinchuc, condamnat la închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și trafic de influență, și cel al „parcărilor cu plată”, în care fostul primar general de Chișinău, Dorin Chirtoacă, era acuzat de corupție.

Dar numele ei a devenit cu adevărat renumit anul acesta - Furtună a declarat public, că SIS și CNA au inventat dosare împotriva judecătorilor care au refuzat să fie loiali puterii. Ea a încercat să investigheze plângerea judecătorului Alexei Panis, pe care în a.2022 președinta Maia Sandu a refuzat să-l numească în funcția de judecător până la limita de vârstă. Potrivit ei, după aceasta, SIS a avizat Procuratura Generală că Furtună reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. La începutul lunii martie, curent procurorul general interimar, în baza concluziei Serviciului de Informații și Securitate, a emis o rezoluție prin care o privează pe Victoria Furtună de dreptul de a avea acces la secretul de stat de nivel 1 „strict secret”.

Furtună a calificat aceste acțiuni ca o limitare a accesului la dosarul inițiat de ea „pentru a investiga acțiunile ilegale ale unui grup de persoane, care creează ilegalități în sistemul judiciar al Republicii Moldova”, și a demisionat, părăsind sistemul după 18 ani de muncă în procuratură. Iar în aprilie a dat-o în judecată pe președinta Maia Sandu pentru declarațiile făcute la o conferință de presă, și a cerut despăgubiri în sumă de 1 milion de lei - prejudiciu moral pentru calomnie intenționată.

Tudor Ulianovschi – nr.10 în buletinul de vot

41 de ani. Fost ministru al afacerilor externe Candidează independent.

Diplomat de carieră. A fost bursierul Programului Academic Internațional al Guvernului SUA (Kentucky).

Și-a început cariera profesională în 2004 la Ministerul Afacerilor Externe. În 2007, a devenit consilier la Ambasada Republicii Moldova în SUA - responsabil de relațiile politice. În iunie, 2007 i s-a conferit gradul diplomatic de „ataşat”. În 2010, Tudor Ulianovschi a revenit la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene ca șef de departament. După care a lucrat la Ambasada Republicii Moldova în Qatar, unde Ulianovschi era responsabil de comerț și afaceri economice. În 2014, a fost numit viceministru al Afacerilor Externe. În 2016-2018 a condus ambasada Republicii Moldova în Elveția și Liechtenstein, a fost reprezentant permanent al Republicii Moldova în mai multe organizații internaționale, printre care OMS și OMC.

În 2018, a fost numit ministru al Afacerilor Externe în guvernul Filip. După schimbarea puterii, a plecat în Canada, unde, reieșind din CV, a ocupat funcția de prim-vicepreședinte al companiei Grasshopper Energy, specializată în energia verde. În 2020, a fost unul dintre cei opt candidați la alegerea directorului general al Organizației Mondiale a Comerțului, dar a renunțat la cursă.

Natalia Morari – nr.11 în buletinul de vot

40 de ani. Candidează independent

Natalia Morari – o confirmare strălucită a expresiei „Revoluția își devorează copiii”.

La început, cariera ei jurnalistică și politică a fost legată de Rusia, unde a studiat la Universitatea de Stat din Moscova. Fiind studentă, în a.2005 Morari a devenit una dintre fondatoarele mișcării de tineret „ Демократическая альтернатива” (ДА!), a cărei lideră era Maria Gaidar. În același an, a început să lucreze la Fundația “Открытая Россия”, creată de Mihail Hodorkovski. Ulterior, ea a preluat funcția de secretar de presă al coaliției „ Другая Россия”, o asociație publică de opoziție în frunte cu Garry Kasparov, Eduard Limonov și Mihail Kasyanov. A participat activ la activități politice, inclusiv organizarea protestelor desfășurate de coaliție, numite „marșurile disidenților”.

În 2007, devine corespondentă a revistei politice din Moscova “Новое время” (The New Times). În decembrie 2007, revista a publicat articolul „Чёрная касса Кремля” - despre fondul prin care, în timpul alegerilor parlamentare din 2007, principalele partide politice din Rusia, de la “Единая Россия” la cele de opoziție СПС și “Яблокo”, au devenit dependente. La 16 decembrie, 2007, la întoarcerea din Israel Natalia Morari a fost reținută la controlul pașapoartelor pe aeroportul Domodedovo și în scurt timp - deportată la Chișinău".

În 2008, prin ambasada Rusiei în Moldova, Morari a primit o notificare oficială a FSB din Federația Rusă, că reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei și are interzicere să intre pe teritoriul Federației Ruse. Dar asta nu a oprit-o pe Natalia. La 23 februarie, 2008, s-a căsătorit cu Ilia Barabanov, cetățean al Federației Ruse, corespondent al revistei The New Times. La 27 februarie cuplul a zburat la Moscova. Cu toate acestea, polițiștii de frontieră nu i-au permis Nataliei Morari să treacă granița nici de această dată. Morari și Barabanov au ținut timp de trei zile un miting de protest în zona de tranzit a aeroportului, prin care cereau să fie elucidată legalitatea acțiunilor ofițerilor de frontieră și a conducerii FSB. După care au decis să oprească acțiunea și au zburat la Chișinău.

Acum Natalia Morari și-a redirecționat toată energia ei spre schimbarea puterii în Republica Moldova. Ea a participat activ la evenimentele din 7 aprilie, 2009. S-a relatat că, după ce Comisia Electorală Centrală a declarat victoria PCRM la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Morari împreună cu Ghenadie Brega de la ONG-ului Hyde Park, au organizat trimiterea de mesaje SMS, prin care cetățenii erau îndemnați să iasă în stradă și să participe la un protest pașnic. Toată lumea cunoaște cu ce s-a soldat acel protest pașnic.

Pe 9 aprilie, 2009 în presă au apărut informații, că Morari a fost reținută ca una dintre organizatorii revoltelor. Cu toate acestea, soțul ei a declarat că această informație nu era adevărată, Natalia se află într-un loc sigur, dar nu va răspunde la apeluri telefonice în viitorul apropiat. În noiembrie, 2009 procurorul general Valerii Zubco a semnat un ordin de încetare a dosarului penal împotriva celor patru acuzați în dosarul revoltelor din 7 aprilie - Natalia Morari, omul de afaceri Gabriel Stati, șeful securității lui personale Aurel Marinescu și jurnalistul Oleg Brega.

După aceasta, Natalia Morar a făcut jurnalism activ. A lucrat la postul de televiziune Publika, unde a găzduit programul „Fabrica”. Apoi a lansat programul „Politica” la postul TV7. În 2017, a lansat canalul TV8, creat pe baza canalului TV7. A fost cea mai bine cotată prezentatoare, a condus un canal de televiziune și, la un moment dat, a militat activ pentru Maia Sandu. Dar totul s-a schimbat într-o clipă. De îndată ce s-a aflat despre legătura ei cu afaceristul Veaceslav Platon, ea imediat a devenit indezirabilă autorităților, a fost acuzată de „trădare și corupție”, alungată de la propriul canal TV, programul de autor „Politica Nataliei Morar” a fost scos din emisie, iar postul de radio „Europa liberă”, cu care a colaborat timp de 12 ani, a încetat cooperarea.

În aprilie, 2022, Natalia Morari a anunțat că revine pe ecrane cu noul proiect Morari.live pe postul TV N4, dar în urma presiunilor asupra conducerii postului proiectul a fost închis. După aceasta, Morari și-a lansat propriul program pe Youtube și rețelele sociale.

Xenia Florea