Triumful gunoiului. De ce internetul a încetat să ne mai facă plăcere

S-ar părea, că rețelele de socializare au fost create pentru comunicare, deci în viața noastră virtuală ar trebui să avem tot mai multă și mai multă comunicare. Dar, dacă ai apucat rețelele de socializare de acum 10 – 15 ani, ai observat probabil că acolo comunicare treptat se reduce la zer. Acum feed-ul constă din gunoaie, reclamă și conținutul influencerilor, dar nu din postările prietenilor sau comunităților care te interesează.

Probabil, interfața comodă pentru comunicare este mai puțin avantajoasă conducerii rețelelor, ca interfața predestinată consumului solitar de conținut. Acum tot ce se cere de la noi e să vizionăm postările similare ale tinerilor influenceri. Karl Ceaica – despre aceea cum cel mai grandios mecanism de comunicare din istoria omenirii aproape că a încetat să-și mai îndeplinească funcțiile.

În ultimul timp feed-ul meu de Twitter este mereu încărcat cu aceleași postări — spre exemplu, zilele trecute erau postările despre romanul dintre Taylor Swift cu fotbalistul Travis Kelce. Utilizatorii care au dorit să abordeze o altă temă au fost pur și simplu ignorați de algoritm. În plus, se pare că pe această platformă persoanele care au plătit verificarea au prioritate — și deseori este vorba despre oameni cu viziuni extreme de dreapta și predispuse să mintă. Musk deseori îi remunerează în funcție de popularitatea publicației, dar fără a ține ciont de veridicitatea acesteia. Decăderea sistemului a fost evidentă mai ales în videoclipurile false despre Palestina și Israel, distribuite generos.

Și în alte unghere ale internetului lucrurile arată sumbru. Pe feed-ul instagramului* în locul pozelor prietenilor văd acum postări vechi și publicitate. Motorul de căutare Google oferă rezultate necalitative. Iar Facebook dezvoltă chatbot-uri „obraznice” bazate pe inteligență artificială, pe care le adaugă la aplicațiile sale. Pare că ni se propune să comunicăm cu ceva de genul spam-bot.

Se pare că era rețelelor sociale ca loc pentru comunicarea oamenilor s-a încheiat. Decăderea fulgerătoare a Twitterului prezice o nouă eră a internetului, care va fi mai puțin plăcută ca precedenta. Vă amintiți voia bună care domnea în internet? Puteau descoperi un site, de existența căruia nu bănuiai, puteai primi un meme pe care încă nu l-ai văzut, puteai chiar încerca un joc în browser. Acum asta nu mai este la fel de accesibil ca acum 10 ani. În mare parte, deoarece o grămăjoară de rețele de socializare gigantice a capturat spațiul deschis al internetului, a adunat utilizatorii și i-a supus propriilor sisteme de sortare a conținutului, netransparente și foarte schimbătoare. După ce aceste platforme vor dispărea, ele nu vor fi înlocuite cu altele noi. Că doar s-a încercat atragerea utilizatorilor Twitter pe mai multe site-uri alternative (inclusiv Bluesky și Discord), însă aceste platforme nu au mai putut acumula un auditoriu serios.

Astăzi internetul pare pustiu, ca un coridor cu ecou – deși este plin cu conținut, ca niciodată. În perioada înfloririi sale, twitter era o sursă de informații în regim real, locul în care puteai afla primul despre evenimente — doar ulterior mass-media prelua de acolo mesajele .

Și la fel cum mai înainte jurnaliștii publicau compilații de tweet-uri pentru a demonstra gama de opinie publică, astăzi încearcă să facă același lucru cu ajutorul tiktok, însă feed-ul acestei rețele suprimă activ știrile și conținutul politic — parțial pentru că este legat de guvernul chinez cu cenzura lui. În locul politicii, aplicația ne propune să răsfoim încă o duzină de spoturi cu rețete culinare sau animăluțe hilare. Sub pretextul încurajării creativității utilizatorilor, acest algoritm descurajează interacțiunea directă între utilizatori și achiziția de noi informații.

Din spusele Eleonorei Stern, utilizatoare a tictokului cu cca o cută de mii de urmăritori, rețelele de socializare au devenit mai ierarhice. Ea crede că de vină este faptul că « între creatorii de conținut și publicul lor există o ruptură, care nu exista înainte». Platformele care astăzi se bucură de cea mai mare popularitate printre utilizatorii tineri (YouTube, TikTok și Twitch), funcționează ca stații de radio: un autor publică un video pentru milioanele lui de abonați, și nu contează ce vor să-și spună reciproc abonații. Înainte facebook și twittwr erau platforme comode pentru comunicare, acum însă se trece și fără ea – utilizatorul trebuie doar să privească și să asculte.

Tot mai rar oamenii publică postări simple. Instagtam a deschis în internet era auto-comercializării. Dacă anterior aceasta era o platformă pentru selfie, acum selfie nu e destul. Tu trebuie să-ți demonstrezi, pe video, corpul, vorbirea, manierele, odaia în care te afli. Tu trebuie să încerci să devii influencer.

Pragul de intrare a devenit mai înalt, cerințele mai stricte, presiunea mai puternică. Nu este de mirare că într-un astfel de mediu, din ce în ce mai puțini oameni își asumă riscul să publice postări și devin din ce în ce mai des consumatori pasivi.

Mai înainte, distracțiile în internet erau o ocupație obișnuită în oficii. Oamenii se plictiseau în fața computerelor și încercau cumva să ucidă timpul. Blogurile generației precedente păreau concepute pentru a naviga fără scop pe internet, a furniza flecăreli, videoclipuri amuzante și eseuri emoționante. Acum, după pandemie, în era muncii la distanță, ritmul de creștere a rețelelor sociale a încetinit.

Generația precedentă a blogurilor acumula noutăți și istorii din întregul internet. Și rețelele de socializare la început îndeplineai aceeași funcție. În scurt timp a devenit clar că companiile tehnologice nu-s interesate să trimită utilizatorii spre materialele de dincolo de pereții balonul lor informațional. În ultimii trei ani, numărul «trecerilor organice» din rețelele sociale pe site-urile de știri s-a redus mai bine de două ori. Toamna trecută twitter a încetat să arate titlurile articolelor la care fac trimitere utilizatorii. Reducerea citărilor subminează modelele de afaceri media și degradează și mai mult calitatea conținutului online original. Mai mult, difuzarea conținutului ieftin creat de inteligența artificială poate agrava situația.

Am încercat să-mi amintesc vremile în care internetul îmi făcea plăcere. A fost foarte demult – mult înainte ca rețelele de socializare să ne domine.

«Nu ne place – mergem în altă parte!»

Așa dar, majoritatea utilizatorilor americani nu sunt foarte mulțumiți de conținutul rețelelor lor de socializare. În loc de un spațiu confortabil pentru comunicare, un schimb de opinii și informații interesante - reclame, articole de neînțeles, știri false... Da cum stau lucrurile cu noi? Ce spun utilizatorii moldoveni și sunt oare rețelele de socializare așa de necesare și de neînlocuit, cum se crede?

Igor Grabovan, antreprenor: Rețelele de socializare înseamnă informație și comunicare. Deși nu putem să nu observăm, că în ultimul timp rețelele de socializare au devenit mai puțin interesante pentru comunicare, absolut toate, cu excepția Telegram. Ei, poate mai folosesc Viber, din obișnuință. Da pe WhatsApp puțin mi-a rămas. Facebook în general este mizerie, nici nu vreau să vorbesc. Merg acolo foarte rar, căci acolo există grupul «Молдавский грибник», și mie îmi place să culeg ciuperci în timpul liber, acolo aflu dacă are rost să merg sau ba. Altceva nu citesc deloc!

Dumitru Sîrbu, student: Acum niște ani se crede,a că dacă tu nu ești pe rețelele de socializare, tu nu exiști. Trebuia să plasezi pe Instagram și Facebook rapoarte (în special imagini) despre călătoriile, petrecerile, întrevederile tale cu prietenii etc. Acum este doar o mizerie. Prost și neinteresant. Facebook acum e doar pentru pensionari. Eu am părăsit aceste platforme, la fel ca și mulți dintre cunoscuții mei. Pentru a viziona niște video pe Tic-Tok, dacă e nevoie să aflu ceva pentru studii, sau pentru ca să schimb două vorbe cu prietenii, utilizez Telegram. Dar în general am înțeles că cea mai bună comunicare este pe viu.

Iulia Semionova, jurnalistă: Pentru mine rețelele de socializare înseamnă posibilitatea de a comunica cu prietenii, înseamnă cunoștințe noi, care ulterior se pot transforma în prietenii sincere. Posibilitatea de a găsi cunoscuții și prietenii din tinerețe, pe care îi pierdusem. Posibilitatea să aflu cu ce trăiesc colegii. Da înainte de apariția Telegram – Facebook era o posibilitate bună de a afla noutăți proaspete. Un timp îndelungat eu am folosit Facebook ca pe un instrument de lucru, însă în ultimul timp acolo e prea multă publicitate, total inutilă pentru mine. În plus, probabil s-au schimbat setările și nu mai este posibil să vezi publicații în feed-urile multor prieteni. În plus, din anumite motive, Messenger a decis să instaleze un fel de protecție dublă cu criptare completă, deși nu i-am cerut asta, și multe dintre contactele mele, inclusiv cele de la serviciu, au fost blocate. Se pare că cineva îmi gestionează activitățile pe rețeaua de socializare fără știrea sau acordul meu. Va trebui să ne mutăm pe alte platforme.

Natalia Dembițcaia, inginer-tehnolog: Principalul lucru, pentru care am nevoie de rețelele sociale, este comunicarea. Desigur, există și un aspect informațional. Ei bine, probabil că este nevoie ca de o formă de relaxare. Deși, sinceră să fiu, nu intru foarte des pe rețelele de socializare. Dacă intru, nu pentru mult timp: m-am uitat, am întrebat și gata. Îmi place faptul că există multe varietăți diferite de rețele sociale. Dacă nu vă place una, treceți la alta.

Vadim Palamarciuc, pictor: În vița mea rețelele de socializare nu au un rol important. În special – informativ. Adică, intru acolo uneori pentru a afla o informație, mai ales cu caracter politic. Dar am o atitudine sceptică față de această informație, dat fiind că în prezent majoritatea rețelelor de socializare au devenit țintite, controlate, reglementate, și doar într-o singură direcție. Profesional, ca pictor, rețelele de socializare nu-mi oferă nimic. Da pentru comunicare o am doar pe soția mea.

***

Cu adevărat, rețelele de socializare au devenit nu doar o platformă de comunicare, ci și un instrument puternic de influență, inclusiv influență politică, și o modalitate puternică de a face bani. Și unele dintre ele au decis că acum pot dicta condiții utilizatorilor. Dar au uitat un lucru: puterea lor se bazează pe noi, pe faptul că noi utilizăm serviciile lor. E destul ca oamenii să plece de acolo – și toată puterea lor se va prăbuși. Exemple de ce pățesc platformele care cenzurează prea mult opiniile și controlează conținutul, poate aduce oricine. Atenția umană este ca apa: dacă un canal este blocat, se va găsi altul. Și dacă proprietarii anumitor site-uri confundă cauza și efectul și încep să creadă că noi existăm pentru ei, și nu ei pentru noi, atunci să nu fie surprinși ulterior și să se întrebe: unde au dispărut cu toții?