Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3996

Misterul vechiului conac

26 feb. 09:21 (reactualizat 26 feb. 18:32)   Analitică
9650 0

Anul trecut, una dintre cele mai frumoase clădiri din Chișinău – vila urbană Herța-Kligman, cunoscută ca Muzeul Național de Artă – a împlinit 120 de ani. Oricine trece pe bulevardul Ștefan cel Mare, nu poate să nu observe acest imobil, altă data elegant, iar azi – dărăpănat, și să nu se întrebe: ce este acum în el? Și cît timp se va mai afla în această stare?

Casa armatei … «ministerul Basarabiei»… muzeu

În a.1898 avocatul chișinăuian Moisei Kligman a construit, pe locul clădirii standard pe care o achiziționase, o casă cu un etaj, cu o fațadă asimetrică rafinată (bd. Ștefan cel Mare, 113). Intrarea, împodobită de două coloane ionice, era nu pe centru, da pe dreapta, dar echilibrată armonios de arhitectura fațadei, de-a lungul căreia, între ferestrele cu cornișe sculptate, erau plasate columne – ecou al coloanelor de la intrare.

Ulterior – în a.1903 – alături, pe locul orfelinatului care exista din a.1845 fiind întreținut de moșierul Iorgu Balș, și-a construit o casă consilierul titular Vladimir Herța (bd. Ștefan cel Mare, 115). Această familie a avut o soartă destul de interesantă. Era foarte bogată, și toate speranțele ei țineau de fiul Vladimir. Însă el s-a îndrăgostit nebunește de o artistă de operă, cu care nu numai că s-a căsătorit oficial, ci a plecat după ea în Italia. Părinții nu și-au iertat vlăstarul pentru fapta nesăbuită și l-au dezmoștenit. Împăcarea lor s-a produs după a.1917 - Vladimir Herța, revenit la Chișinău, a fondat Partidul național al puterii și chiar a fost ales primar de Chișinău. A decedat în a. 1924 și a fost înhumat la Cimitirul armenesc.

Specialiștii presupun, că proiectul casei i Herța aparține austriacului Henric Lonski (arhitectul clădirii Adunării Nobiliare) . Clădirea, cu proeminențe în față și acoperită cu cupole de forme bizare, era elegantă ca un tort festiv. Decorațiunile - turnări ornamentate, vaze de-a lungul părții de sus a fațadei, decorate din belșug cu basoreliefuri cu modele florale și figuri alegorice, completau imaginea. Și interiorul clădirii avea numeroase elemente decorative - tavanele și pereții erau pictați cu fresce cu subiecte mitologice și bogat decorate cu ornamente din stuc aurit.


Site-ul Noi.md a rugat-o pe Ludmila Culicova, critică de artă, să ne vorbească despre valoarea deosebită a acestei clădiri «La Chișinău nu avem baroc pur, iar această clădire are elemente de baroc, - a spus Dumneaei. - Împrumuturile din stilurile baroc vieneze, modern și maur, au creat un exemplu minunat de eclectism, caracteristic arhitecturii chișinăuiene de la cumpăna secolelor. Desigur, este important să păstrăm intactă această clădire. Noi mereu vorbim despre aceea, că trebuie să fim mai aproape de Europa. Atunci, haideți să respectăm regulile ei în chestiuni concrete. Eu am fost la Bruxelles și am atras atenția, că pe una dintre clădirile total neremarcabile, era totuși semnul, că aceasta este o rezervație protejată de stat. La ei este protejată chiar și o simplă clădire din piatră, iar noi avem veritabile capodopere de artă care, din păcate, se află într-o stare deplorabilă».

Casa Herța, de-a lungul istoriei sale, a reușit să servească unor scopuri diverse. Deja în a. 1907 unul dintre ziarele chișinăuiene publica următoarele:

«Casa Herța, mare și luxoasă , a fost predată Regimentului de Infanterie Volîn pentru a găzdui cancelaria și casa armatei».

Peste un timp, acolo era deja amplasat teatrul «Modern». În perioada interbelică - instituția numită Ministerul Basarabiei.

În perioada sovietică (din a. 1952) în clădire a fost amplasat Muzeul de arte plastice (Muzeul republican de artă). Iar din a.1957 aceasta a fost extinsă, și vila urbană a avocatului Kligman a devenit parte a ei. Anume atunci au fost unite casele Herța și Kligman. Un chișinăuian simplu vede în vila Herța un singur edificiu, însă ochiul atent al unui specialist în arhitectură va observa schimbările. Clădirea este conectată la mijloc prin casa Kligman, care reflectă neoclasicismul în toată splendoarea sa: casa Kligman este mai austeră, coloanele și pilaștrii ei au fost împrumutate din neoclasicism..

Arhitectura festivă a acestor clădiri, evidențiindu-se pe fundalul monumentalismului dur al clădirilor din perioada stalinistă, permitea, fără a citi tăblițele de la intrare, să determini exact unde este amplasat Muzeul de artă din Chișinău. Clădirile au devenit unice pentru capitala noastră, deși în Chișinăul antebelic exista un șir de case într-un stil asemănător (de exemplu, Adunarea Nobiliară, pe locul căreia se află cinematograful «Patria», farmacia Cogan la colțul străzii Armenești).

Primele exponate ale muzeului au fost transmise, prin dispoziția Ministerului culturii din URSS, din depozitele muzeelor din Moscova și Leningrad – în fond, lucrările pictorilor ruși și sovietici. Colecțiile au inclus artă teatral-decorativă moldovenească și rusă, și modernul rusesc era reprezentat, deși fragmentar. O valoare deosebită aveau lucrările pictorilor vest-europeni ai școlii olandeze din secolul al XVII-lea și ai Renașterii italiene. Majoritatea tablourilor erau anonime.

Stabilirea paternității lor este foarte dificilă, dat fiind că specialiștii moldoveni au avut oportunități extrem de limitate pentru a realiza atribuirea de sine stătător.

«Din rău în mai rău»

Casele Herța și Kligman – fenomene exclusive pentru orașul nostru. Clădirile care au găzduit Muzeul de Artă au fost declarate monumente de arhitectură. Da, parțial ele au fost restabilite, însă și-au pierdut (și pierd în continuare) o parte semnificativă din valoarea lor istorică și culturală.

De restaurarea caselor Herța și Kligman, care nu au mai fost reparate timp de 40 de ani și erau delăsate, s-au apucat în a. 2004. Se preconiza, că în a. 2007 lucrările de reconstruire a fațadelor și acoperișurilor se vor încheia, iar întregul proiect de restaurare va fi finalizat în august, 2008 – ca muzeul să fie din nou accesibil pentru vizitatori.

Mass-media scria pe atunci, că devizul de cheltuieli, prevăzut inițial pentru restaurarea muzeului, era de 30 milioane de lei. 60% din costul proiectului urmau să fie acoperite de bugetul public, restul sumei – de antreprenorul general. Dar, potrivit reprezentanților Ministerului culturii, reieșind din scumpirea materialelor de construcție, la finalizarea reconstrucției devizul de cheltuieli putea fi modificat.

Cu regret, restaurarea așa și nu a fost finalizată nici în a. 2007, nici în a. 2008, așa cum au promis autoritățile. Da, fațada edificiului a fost finisată către 27 august, 2007, Ziua Independenței Republicii Moldova, pentru ca muzeul să fie dat în exploatare în august, 2008. Dar a urmat schimbarea antreprenorului general, și asta a tergiversat lucrările de restaurare pentru mai bine de un an și jumătate.

«Primul antreprenor general – compania «Star Bait Company», care construia în preajmă un complex hotelier, la finele anului 2007a fost schimbat, deoarece a îndeplinit necalitativ lucrările de finisare a fațadei, - a relatat pentru Noi.md Tudor Zbîrnea, directorul Muzeului Național de Artă. – Apoi, în a. 2008, de reconstrucția muzeului s-a ocupat firma «Restauratorul», fostul Combinat public de restaurare. Tot în cei ani a fost construită galeria care unește casele Herța și Kligman. Anterior ea fusese distrusă, fiind în stare avariată. A mai apărut și amenajarea curții interioare. De aici a fost nevoie să fie pompate apele reziduale, construit gardul care izolează muzeul de complexul hotelier. În interiorul clădirii se lucra la ferestre și uși, erau restaurate decorațiunile și cornișele, se lucra la instalarea rețelelor de căldură, electricitate, apă și canalizare.

Dar lucrările fiind executate necalitativ, din care cauză fațada arăta doar mai prost, ele au fost sistate. A început un proces judiciar îndelungat, iar clădirea între timp a fost conservată – asta presupune încetarea totală a tuturor lucrărilor de construcție și măsuri pentru protejarea clădirii de influența factorilor externi. Muzeul de Artă s-a mutat în clădirea fostului gimnaziu Dadiani de pe strada 31 august, 115, care fusese reparată capital, și este deschis pentru vizitatori.

«Am început să finalizăm acest proiect, dar nu avem fonduri, - constată cu regret Tudor Zbîrnea. – Pentru întreaga ramură, au fost alocate în total 5 mln. de lei. Știu că Ministerul culturii caută mijloace, că a încercat să găsească sponsori pentru restaurarea clădirii, însă nu aș putea spune dacă aceste eforturi s-au încununat cu succes».

«Va apărea un concept unic»

Încă în a. 2018 Svetlana Pociumban, șefa departamentului patrimoniu cultural de la Ministerul culturii, a confirmat într-un interviu pentru Noi.md, că la moment casa Herța-Kligman este conservată.

«Clădirea se află la bilanțul Muzeului Național de Artă, adică sub autoritatea ministerului. Muzeul are la bilanț trei clădiri, toate trei – monumente de arhitectură. Primele două – pe bd. Ștefan cel Mare, adică fosta vilă a consilierului titular Vladimir Herța și fosta casă a avocatului Moisei Kligman, și casa principesei Natalia Dadiani de pe str. 31 august. Clădirea Herța și Kligman a fost restaurată în anii 2005-2007. Nu a fost o restaurare deplină, ci un fel de reparație cosmetică. A fost de ajuns o vreme, dar e nevoie de investiții foarte serioase pentru a finaliza restaurarea. Așa că în prezent clădirea este conservată. Asta înseamnă, că din ea au fost evacuate și date la păstrare în clădirea funcțională a muzeului toate colecțiile. Au fost efectuate lucrări serioase de drenare a apelor uzate și întărire a acoperișului, pentru ca clădirea să nu fie deteriorată de condițiile meteorologice. La moment, depunem eforturi maxime pentru a găsi un partener european, care să ajute ministerul în restaurarea definitivă a lui», - a spus Svetlana Pociumban.

Recent, site-ul Noi.md a adresat Ministerului culturii o solicitare, în care cerea explicații cu privire la ce s-a schimbat de atunci. Cu ce s-au soldat căutările sponsorilor restaurării? De ce mijloace este nevoie pentru aceasta? Există oare perspectiva ca acest monument de istorie și arhitectură să fie restabilit și să-și recapete statutul de muzeu?

Răspunsul ne-a încurajat: «Muzeul Național de Artă, împreună cu angajații Ministerului Culturii, precum și cu membrii Consiliului pentru monumente, în cel mai scurt timp vor aproba specificațiile tehnice privind proiectarea restaurării acestor clădiri.

Această procedură este necesară, dat fiind că încercarea precedentă de a actualiza proiectul a provocat o reacție negativă a Consiliului pentru monumente, în special din cauza anexei dintre clădiri.

Se știe, că monumentele de arhitectură – clădirile Herța și Kligman – au suportat o etapă de restaurare, care a fost nereușită.

Lipsa unui proiect amplu de restaurare, precum și lucrările de construcție efectuate în paralel cu proiectarea, au dus la deficiențe semnificative și abateri de la practica internațională în restaurarea monumentelor de arhitectură .

De aceea poziția Ministerului culturii pune un accent deosebit pe elaborarea proiectului de restaurare a monumentelor de arhitectură.

Specialiștii muzeului și cei de la Ministerul culturii au ajuns la concluzia, că noul proiect va include nu doar edificiile Kligman și Herța, dar și clădirile muzeului, amplasate pe strada Sfatul Țării. Noul proiect va include și amenajarea teritoriului muzeului. Astfel, va apare un concept unic de funcționare a Muzeului de Artă.

După coordonarea specificațiilor tehnice și aprobarea preliminară a proiectului de către Consiliul pentru monumente, Ministerul culturii și Muzeul Național de Artă intenționează să atragă mecenați pentru elaborarea proiectului de restaurare a unor obiecte așa de semnificative pentru patrimoniul național, precum clădirile Herța și Kligman. Consultările prealabile au și avut loc», - a răspuns Liuba Lupașco, consultata-șefă a ministerului.

Ei bine, cel puțin există speranța că locuitorii și oaspeții capitalei vor ajunge să vadă ziua, în care un monument de însemnătate națională va apărea în fața lor în stare renovată și va deveni din nou podoaba Chișinăului.

A pregătit Svetlana Derevscicova

16
0
0
8
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?