Melodie georgiană cu accent străin

Pentru majoritatea oamenilor, evenimentele actuale din Georgia sînt o surpriză. Dar acei experți care cunoșteau mai bine situația, au avertizat mai devreme că în Georgia se pregătește un Maidan. Printre aceștia se numără și politologul de la Tiraspol, Andrei Safonov, care la 3 martie curent, adică cu cîteva zile înainte de evenimentele de la Tbilisi, a scris un articol în care spunea: "Pe fondul confruntării globale a Rusiei cu Occidentul colectiv, occidentalii vor să-l elibereze pe Saakașvili din închisoare și apoi să comită în Georgia o lovitură de stat "colorată" și să-l readucă la putere. Iar apoi el va trebui să înceapă un război în Caucaz împotriva Rusiei, Abhaziei și Osetiei de Sud".

Deocamdată nu este clar referitor la Saakașvili, dar o încercare de a organiza o "revoluție colorată" la Tbilisi, am văzut chiar în ultimele zile.

Lege incomodă

Motivul tulburărilor în masă a fost că parlamentul georgian a adoptat în prima lectură așa-numita "Lege privind agenții străini", potrivit căreia organizațiile neguvernamentale și mass-media finanțate din străinătate sînt obligate să se înregistreze ca "agenți de influență străină". Legea descrie în detaliu cine este considerat drept o putere străină, unde ar trebui să se înregistreze agenții străini, cine îi va monitoriza, ce se va întîmpla dacă persoana sau organizația corespunzătoare va refuza să se înregistreze etc.

Potrivit proiectului de lege, toate mass-media și organizațiile neguvernamentale care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate trebuie să se înregistreze în registrul agenților de influență străină.

După cum rezultă din document, pentru înregistrare sînt necesare o mulțime de date personale: adresa, site-ul organizației, datele de identificare, informații despre veniturile obținute și suma cheltuită în anul precedent. Proiectul de lege prevedea crearea unui serviciu de monitorizare care ar avea dreptul de a verifica de două ori pe an datele oricărei organizații sau persoane fizice. În caz de încălcare a legii, sînt prevăzute amenzi (aproximativ de la 3 la 10 mii de dolari) și pedepse cu închisoarea - pînă la cinci ani de privațiune de libertate.

Autorul proiectului de lege este mișcarea Forța poporului, care a fost formată din deputați care s-au separat oficial de partidul ”Visului Georgian” aflat la guvernare. Mișcarea ”Forța poporului” este cunoscută pentru declarațiile sale anti-occidentale. Mai mult, membrii săi recunosc în mod deschis că mișcarea a fost creată pentru a "spune oamenilor adevărul despre Occident, care încearcă să atragă Georgia în război”.

Deci, rusă sau americană?

Cei care critică aceste proiecte de lege privind agenții străini din Georgia spun că el are un singur scop – "de a stabili un control total asupra tuturor celor care critică autoritățile, pentru a limita activitatea lor". Chiar în ajunul adoptării sale, reprezentanții UE și ai Statelor Unite au declarat că legea "Cu privire la transparența influenței străine" ar putea avea un impact negativ grav asupra activității organizațiilor societății civile din țară, iar o astfel de inițiativă ridică o serie de îngrijorări din punctul de vedere al drepturilor omului în lumina standardelor Consiliului Europei privind libertatea de asociere și libertatea de exprimare.

Președintele Parlamentului Georgiei, Shalva Papuashvili, a explicat reacția negativă a Occidentului față de proiect prin valul de propagandă care l-a dezinformat. El consideră că scopul proiectelor este de a asigura transparența finanțării externe.

Politicienii care se opun Legii privind agenții străini au subliniat că documentul copiază prevederile legii ruse privind agenții străini, care este în vigoare în Federația Rusă din noiembrie 2017. Se pare că din această cauză mulți manifestanți în Tbilisi, pe 7 și 8 martie, aveau bannere pe care scria "Nu legii rusești”. Cu toate acestea, liderul partidului de guvernămînt ”Visul Georgian”, Irakli Kobakhidze, a menționat că proiectul a fost "creat după modelul american" — în Statele Unite, Legea privind înregistrarea agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA) a fost adoptată în 1938. Mai mult, legea americană este foarte strictă și chiar a fost relaxată.

"Opoziția radicală și mass-media au convins o parte considerabilă a populației că legea adoptată de Parlament, creată după modelul american, este rusă", a spus Kobakhidze.

În ciuda acestui fapt, purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Net Price, a spus că, din cauza acestui proiect de lege, Washington poate... să impună sancțiuni împotriva Georgiei.

"Avem un set de instrumente care ne permit în orice țară din lume să aducem în fața justiției pe oricine este responsabil de suprimarea drepturilor omului", a spus el. Este curios că în aceeași zi, pe 7 martie, au avut loc proteste în masă și în multe orașe din Franța, la care au participat mii de oameni nemulțumiți de noua reformă a pensiilor. Acolo au existat și ciocniri destul de dure cu poliția. Cu toate acestea, din anumite motive, niciunul dintre reprezentanții Departamentului de Stat nu a fost interesat de acest fapt. Cel puțin, nimeni nu a comentat în niciun fel această situație și nu a cerut autorităților franceze să nu împiedice libertatea de exprimare a poporului.

Același lucru a spus și Bruxelles-ul. "Aceasta este o dezvoltare a evenimentelor foarte proastă pentru Georgia și poporul său. Legea este incompatibilă cu valorile și standardele UE. Aceasta contravine obiectivului Georgiei de a adera la Uniunea Europeană", a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell.

În același timp, norme similare există și în Uniunea Europeană: în iunie 2017, Parlamentul maghiar a adoptat o lege prin care este consolidat controlul asupra organizațiilor neguvernamentale cu finanțare străină în valoare de cel puțin 24 mii de euro anual. Acum ele trebuie să se înregistreze ca "organizații care sînt finanțate din exterior". Despre necesitatea introducerii unei astfel de obligații legale au vorbit în 2018 și autoritățile Estoniei. În ciuda acestui fapt, Borrell a avertizat că adoptarea legii în lectură finală "ar putea avea consecințe grave" pentru relațiile UE-Georgia.

O astfel de poziție a Occidentului poate fi numită cinism, avînd în vedere că UE și SUA au impus Georgiei să adopte o lege privind deoligarhizarea, care încalcă și mai multe libertăți, este folosită pentru represiune etc.

Dar, după cum se spune, ceea ce este permis lui Jupiter nu este permis unui Taur...

Pălăria hoțului a lut foc?

Comentînd evenimentele din Georgia, expertul pentru Orientul Mijlociu și Caucaz, politologul Stanislav Tarasov, a atras atenția asupra faptului că oponenții legii "s-au dat în vileag". El a exprimat această opinie pentru una dintre mass-media rusești.

"Și aici s-a dovedit că pălăria hoțului a început să ardă. Cine s-a declarat împotrivă? Americanii și europenii. La nivelul Departamentului de Stat, a existat declarația lui Ned Price. S-a opus președintele Georgiei, Salome Zurabishvili. Acest lucru permite partidului de guvernămînt să declare că opoziția este cea care se laudă mereu, șantajează și menține guvernul în suspans, promovînd radicalismul și destabilizarea. Adică a avut loc operațiunea de dare în vileag a ONG-urilor georgiene. În mass-media georgiană au apărut cifre care arată cîți bani au fost transferați de americani în ultimii ani pentru a sprijini ONG-urile georgiene. Zeci de organizații și fundații trăiesc din subvenții occidentale și se ocupă doar cu politică plătită profesional", a spus Tarasov.

El a explicat, de asemenea, de ce a început atacul asupra încercărilor deputaților georgieni de a duce o politică independentă. "Georgia a luat o poziție neutră în ceea ce privește criza ucraineană — a refuzat să se alăture sancțiunilor anti-ruse, acum a început procesul evident de apropiere georgiano-rusă, are loc dezghețarea punctului de control Lars Superior, se reconstruiește drumul, Georgia începe să se alăture proiectului Nord-Sud (un coridor internațional de transport conceput pentru a asigura legătura de transport între Rusia și India prin Iran. - n. red.) etc., etc. Duma de Stat spune că deja în iunie ar putea fi restabilite relațiile diplomatice dintre Rusia și Georgia. Georgienii au simțit beneficiile cooperării comercial-economice cu Rusia. Georgia nu a devenit pro-rusă. Ea a devenit rațional pragmatică", crede expertul.

Dar se primește că ea nu poate să-și aperi interesele, să fie neutră și pragmatică.

Cum s-a întîmplat. Două zile de confruntare

Protestele din capitala Georgiei au început în seara zilei de 7 martie. Protestatarii au declarat că oamenii s-au adunat la protest spontan. Dar s-a dovedit că destul de spontan au avut cu ei steaguri uriașe, bannere și chiar cocktailuri molotov. Așadar, seara, în fața clădirii Parlamentului țării s-au adunat cîteva sute de oameni. Pentru a dispersa mulțimea poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Ca răspuns, protestatarii au aruncat în polițiști cu cocktailuri molotov.

Aflat la New York (!) președintele Georgiei, o creatură a Occidentului, Salome Zurabishvili, și-a exprimat susținerea față de protestatari. Ea a promis se va opune prin veto proiectului de lege dacă va fi adoptat în Parlament.

Pe 8 Martie, protestatarii din centrul orașului Tbilisi și-au anunțat intenția de a înconjura clădirea Parlamentului și de a împiedica parlamentarii să se întrunească în ședință. Înainte de aceasta, protestatarii au emis un ultimatum autorităților țării. Ei au cerut retragerea proiectului de lege privind agenții străini și eliberarea demonstranților reținuți cu o zi înainte. Pentru a îndeplini cerințele a fost alocată o oră.

În aceeași zi, participanții la protestul împotriva adoptării Legii cu privire la agenții străini au răsturnat și au dat foc unei mașini de poliție. Cîteva minute mai tîrziu, focul a fost stins cu un tun de apă. De asemenea, aceștia au spart bănci și au construit din ele baricade.

Pînă seara, forțele speciale georgiene au dispersat protestatarii din fața Parlamentului cu tunuri de apă și gaze lacrimogene.

În dimineața zilei de 9 martie, forțele de ordine au alungat protestatarii de pe bulevardul Rustaveli, unde se află Parlamentul. Au început arestările în masă ale protestatarilor. Participanții la protest s-au retras, numărul lor a scăzut semnificativ.

Se pare că deputații au cîștigat. Dar nu! Legislatorii georgieni, totuși, nu au rezistat unei presiuni atît de masive exercitate din toate părțile. Și pe 9 martie, proiectul de lege privind agenții străini a fost retras din parlamentul Georgiei. Acest lucru a fost afirmat în declarația comună a Consiliului Politic al partidului de guvernămînt ”Visului Georgian” și al partidului ”Forța poporului”.

"Vedem că proiectul de lege adoptat a provocat neînțelegeri în societate. Mașina minciunilor a reușit să prezinte proiectul de lege într-o lumină negativă și să ducă în eroare o anumită parte a populației. Proiectul de lege a fost etichetat fals drept o "lege rusă", iar adoptarea sa în prima lectură a fost prezentată în ochii unei părți a societății drept o abatere de la cursul european", se spune în declarație.

Astfel, "agenții străini" au cîștigat. Ei vor putea în continuare să finanțeze mass-media și ONG-urile georgiene și să promoveze agenda de care au nevoie. Și, în plus, le-au arătat tuturor celor care aveau dubii: ”Nu îndrăzniți! De altfel va fi mai rău!”.

Cu toate acestea, cel mai probabil, această victorie este una temporară, iar parlamentul georgian va reveni la Legea cu privire la agenții străini mai tîrziu, după ce pasiunile se vor potoli și oamenii vor primi mai multe informații despre semnificația și conținutul legii, care ar trebui să fie în orice țară care se respectă.

Ce legătură avem noi cu toate acestea?

Au toate astea vreo legătură cu noi? Au. Evenimentele georgiene ne dau de înțeles următoarele. De îndată ce o țară dorește, dacă nu să iasă de sub influența occidentală, atunci cel puțin să o slăbească puțin, intră în acțiune forțe foarte puternice menite să contracareze această dorință. Să ne amintim cum a început Maidanul la Kiev din 2013? Cu faptul că președintele de atunci al Ucrainei, Victor Ianukovici, a fost de acord să ia un împrumut rusesc în condiții favorabile pentru Ucraina. Subliniem încă o dată: favorabile pentru Ucraina.

Dar, desigur, făcînd acest lucru, țara ar fi rămas în zona intereselor rusești. Iar acest lucru nu putea fi permis. Și mii de oameni au ieșit în stradă cu cereri absolut corecte și nobile – împotriva furtului, corupției și pentru toate lucrurile bune. Cu toate acestea, apoi de undeva a apărut sloganuri "Москаляку на гиляку" și "Кто не скачет, тот москаль", dar și mai tîrziu – lunetiști necunoscuți și sute de morți și răniți. Ce s-a întîmplat mai apoi, noi știm - confruntări stradale, fuga lui Ianukovici, lovitură de stat, pierderea Crimeei și războiul din Donbass. Iar acum biata Ucraina pur și simplu sîngerează în lupte grele, pierde mii de oameni, are milioane de refugiați, o economie subminată și o infrastructură distrusă și, în același timp, un viitor absolut neclar. Dar obiectivul principal a fost atins: Rusia este inamicul, iar Kievul este dependent în totalitate de asistența financiară și militară externă.

Acum să ne amintim cum s-au desfășurat evenimentele în 2021 la noi. Moldova avea un președinte, un guvern și un Parlament pe deplin legitim, care mai avea să activeze încă trei ani. La sfîrșitul anului 2020, Chicu pleacă din funcție (acest lucru ridică multe semne de întrebare – căci, avînd sprijinul Parlamentului, putea continua să activeze în liniște). Și după aceea, Parlamentul începe la propriu să fie distrus, făcîndu-se totul pentru ca noul șef al Cabinetului de Miniștri să nu fie aprobat – ba este înaintată candidatura Nataliei Gavrilița, pentru care nici cei care au înaintat-o nu votează, ba cu douăzeci de minute înainte de votare, Mariana Durleșteanu își retrage brusc candidatura (de asemenea, există multe întrebări de ce?). Drept urmare, Parlamentul a fost dizolvat și au avut loc alegeri anticipate, în care a cîștigat partidul care a și inițiat procesele descrise mai sus, cîștigând concomitent puncte electorale.

Dar ce s-ar fi întîmplat dacă Chicu nu ar fi demisionat și Guvernul și Parlamentul ar fi continuat să activeze? Credeți că ar fi existat stabilitate și liniște? Absolut deloc. Ar fi început proteste în masă, oamenii s-ar fi revoltat de nivelul ridicat al prețurilor și tarifelor (în ciuda faptului că prețul gazelor la acea vreme era de 4 lei pentru un metru cub, nu de 29 lei cum este acum, iar inflația nu era în niciun caz de 30%, ci mult mai mică). Și toate acestea avea să continue pînă cînd guvernul ar fi nevoit să demisioneze, iar Parlamentul fie s-ar fi dizolvat, fie ar fi capturat de mulțimile revoltate. Rezultatul ar fi fost același - alegeri parlamentare anticipate, care ar duce la victoria unui partid. De fapt, toate acestea le avem acum, doar că fără vărsări de sînge și pogromuri.

Deci, chiar dacă autoritățile moldovenești ar dori să urmeze o politică mai independentă, nu ar avea cum să o facă. S-ar confrunta cu o opoziție foarte puternică. Toată lumea încă își amintește de soarta lui Plahotniuc, care s-a bucurat multă vreme de sprijinul și patronajul Statelor Unite, dar imediat ce ambasadorul SUA a avut o discuție de cincisprezece minute cu el, cea mai influentă persoană din țară a fost nevoită să renunțe la tot și să fugă.

Într-o astfel de situație, poate conduce țara doar o persoană foarte puternică - o persoană cu o biografie bună, care înțelege ordinea forțelor în lume, interesele poporului său, un mare patriot și deținătorul unor cunoștințe suficiente, necesare pentru a "supraviețui" și a conduce țara în interesul poporului său. Mă întreb dacă o astfel de persoană va apărea în viitorul ciclu electoral? Deocamdată nu se vede…

De aceea, în ciuda faptului că în Moldova activează sute de ONG-uri finanțate de "partenerii" externi, iar Departamentul de Stat declară deschis că alocă 1 milion de dolari în acest an pentru dezvoltarea mass-media "independente" din Moldova, autoritățile actuale nu au nicio șansă nici măcar să se gîndească la dezvoltarea unei astfel de legi în țara noastră. Și deocamdată " agenții străini" se pot simți liberi aici. Mai mult, Legea "cu privire la deoligarhizare" promovată de majoritatea parlamentară de guvernămînt va lega foarte mult mîinile acelor politicieni și antreprenori care sînt cetățeni ai Republicii Moldova și va da undă verde străinilor.

Totul este logic și bine gîndit, dar este acesta scenariul nostru?

Cristina Agatu