X 
Transnistria stiri: 1367
Eurovision stiri: 499

Le Monde: Combinația conflictelor mondiale creează riscul scumpirii alimentelor

27 noi. 2023,, 09:06 (reactualizat 27 noi. 2023,, 22:49)   Analitică
5687 0

Conflictele din Ucraina și Gaza influențează negativ economia mondială, scrie autorul articolului pentru Le Monde cu trimitere la statisticile și exemplele istoriei. Ce-i drept, unele concluzii ale sale ar putea fi numite chiar optimiste: Iran și Liban nu se lasă atrase în confruntare, creșterea prețurilor, posibil, va putea fi evitată.

Majorarea prețurilor petrolului va duce la sporirea cheltuielilor de producere și transportare a îngrășămintelor și produselor alimentare, previne Banca Mondială. Este o amenințare majoră pentru milioane de oameni, menționează economistul Jean-Michel Bezat.

Ucraina, Gaza… Geopolitica și-a restabilit drepturile și din nou dictează economiei legile sale. După conflictul ucrainean, care a fost aprins la chiar porțile Uniunii Europene, și care duce la perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale industriei, războiul dintre Israel și Hamas amenință și el să încetinească creșterea economică globală. Iar în rezultatul încetinirii activității de afaceri în China, a inflației post-coronavirus și a creșterii ratelor procentuale, această creștere și așa nu este mare. Dacă conflictul va ieși dincolo de hotarele Gaza (în cel mai rău caz va ajunge la Iran), lumea va fi nevoită să lupte cu o criză petrolieră majoră, chiar dacă, comparativ cu criza anilor 1970, aceasta va depinde într-o măsură mai mică de aurul negru.

Fără îndoială, pe 7 octombrie, prin atacul mortal asupra civililor israelieni, HAMAS căuta un răspuns violent din partea statului evreu. Acesta urma trebuit să trezească opinia publică araba, de la Tunis la Bagdad, revoltată de bombardările din Gaza și de ignorarea problemei palestiniene din partea unui număr tot mai mare de țări, care-și doresc normalizarea relațiilor cu Israelul. Asta va duce și la un șir de crize economice, ca ar conveni mișcării islamiste. Actorii economici au ascultat cu atenție discursul susținut la Beirut pe 3 noiembrie de Hassan Nasrallah, liderul grupului libanez Hezbollah, pe care îl înarmează Teheranul și care este aliatul HAMAS. (o afirmație care nu este pe deplin justificată, dat fiind că Hezbollah este un grup șiit, iar gruparea Hamas este dominată de musulmanii suniți, ai căror lideri au fost adesea în dușmănie cu Iranul – nota red.).

Această predică de o oră și jumătate nu conținea nimic, care să atenueze neliniștea, deși Nasrallah nu a declarat oficial război ”statului sionist” și Occidentului. Considerate hîrtia de turnesol a tensiunilor geopolitice, piețele petroliere au păstrat calmul: prețul barilului oscila mai jos de 90 dolari după 7 octombrie. Doar prețul gazelor au crescut în Europa (+35%), în special din cauza poziției principalului exportator mondial de gaze lichefiate – emiratul Qatar, apropiat de HAMAS. O explozie a butoiului cu pulbere în Orientul Mijlociu este puțin probabilă.


Climatul de afaceri se deteriorează

În raportul "Perspectivele piețelor de mărfuri", subtitrat "în umbra riscurilor geopolitice", publicat la 30 octombrie, Banca Mondială menține un ”scenariu de bază” încurajator pentru a. 2024 cu prețul barilului în jur de 81 dolari. Prețul nu va crește foarte rapid din cauza încetinirii creșterii economice. Dar nu este exclusă posibilitatea escaladării militare cu participarea Iranului, care va duce la blocarea strîmtorii Hormuz , prin care este transportată o cincime din petrolul exportat. În acest caz piața va fi lipsită de 8 milioane de barili zilnic (din 102 mln.), ceea ce se va solda cu majorarea prețului unui baril de petrol la 157 dolari, adică aproape dublu față de prețul actual .

În regiunea care deține aproape jumătate din rezervele mondiale de petrol tradițional, orice conflict provoacă majorarea bruscă a prețurilor. Între 1870 și începutul anilor 1970, prețul barilului sub 5 dolari a crescut cu 50% la sfârșitul anului 1973, din cauza embargoului asupra producătorilor arabi după războiul de la Yom Kippur; Prețurile chiar s-au dublat la trei luni după ce dictatorul irakian Saddam Hussein a invadat Kuweitul în august ,1990.

Dar istoria ne arată, că durata și amploarea conflictelor determină gradul consecințelor lor. În afară de riscurile nemijlocite, ce țin de întreruperile aprovizionării cu energie și creșterea bruscă a inflației, se înrăutățește concomitent și climatul de afaceri, și încrederea. Exemplu: majoritatea din cei 6 mii de participanți la forumul economic Future Investment Initiative, desfășurat între 24 și 26 octombrie la Riad, au invocat senzația de nesiguranță.

"O influență serioasă asupra dezvoltării economice"

Arabia Saudită, în căutarea unei atmosfere de stabilitate pentru a-și asigura dezvoltarea, a încercat să nu admită ca fîșia Gaza să eclipseze forumul anual, menit să creeze imaginea unui regat dinamic și deschis. Totuși, războiul este prezent la forum, chiar dacă ”în plan secund”, a menționat Jane Fraser, director general al băncii americane Citi , și "e dificil să nu fii puțin mai pesimist ", cum au declarat miliardarii de pe Wall Street как заявили миллиардеры Уолл-стрит Jamie Dimon (JPMorgan), Ray Dalio (Bridgewater), David Solomon (Goldman Sachs) și Larry Fink (BlackRock). Îngrijorarea politicienilor, a bancherilor și industriașilor reflecta egoismul "bogătanilor", îngrijorați mai mult de propria bunăstare. Americanul de origine indiană Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a amintit că conflictul israeliano-palestinian va "influența grav dezvoltarea economică ", în special a țărilor slab dezvoltate. Experții săi bat alarma în n " Perspectivele piețelor de mărfuri ": dacă prețul aurului negru se va majora, atunci la fel ca în crizele precedente vor spori costurile de producere și transportare a îngrășămintelor și produselor alimentare. Iar aceasta este amenințarea cea mai groaznică pentru milioane de oameni: scumpirea produselor alimentare!

Prețurile produselor alimentare

În fîșia Gaza, Liban, Siria și Yemen 34 de milioane de oameni se aflau în pericol și înainte de actuala ”explozie a războaielor”. "În afară de impactul direct asupra populației afectate, escaladarea va spori nivelul și așa înalt al deficitului de hrană în lume ", — previne Banca Mondială. Timp de trei decenii au tot crescut suferințele sutelor de milioane de oameni înfometați în Asia, Africa, America latină. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură Conform a ONU, din a. 2015 încoace este înregistrată tendința de creștere: între anii 2017 și 2022 numărul victimelor acestei instabilități alimentare a crescut de la 624 milioane la 900 de milioane.

Și nu războaiele au fost factorul decisiv. Gaza este doar un avertisment cu privire la aritmetica îngrozitoare a foamei provocate de fluctuațiile prețurilor.

1
0
0
5
3

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?