La răspîntia rutelor de export, ori Integrare de mîntuială

Eurasia își reorganizează coridoarele de export, de această dată din cauza suspendării acordului privind grânele. Uniunea Europeană consolidează „Coridoarele solidarității”, Rusia îşi reface relațiile integraționiste date uitării de mai mult timp. Ce poate aduce Moldovioarei această restructurare?

Pe ecartament european

Comisia Europeană (CE) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au făcut public la 11 iulie un studiu privind resursele existente pentru traficul pe calea ferată între UE, Ucraina și Moldova, precum și despre posibilitățile de trecere a liniilor cheie pe ecartament european. Această activitate destul de amplă a fost desfășurată de analiști în contextul eforturilor Uniunii Europene de a asigura compatibilitatea funcțională a Poloniei și României cu cei doi vecini din Est.

Potrivit Adinei Vălean, comisar european pentru transporturi, „prin construirea primului ecartament feroviar european în Ucraina și Moldova, legând căile ferate ale acestora cu Polonia și România, țările se apropie de piața unică a UE. Prin acest studiu, pregătim terenul pentru soluții durabile, sprijinind Ucraina în comerț și reconstrucția ei de după război.”

În calitate de prim pas este propusă construcția căii ferate cu ecartamentul de 1 435 mm în paralel cu cea existentă cu lățimea de 1 520 mm pe traseele ce leagă Cracovia/Katowice (Polonia) cu orașul Lviv (Ucraina), precum și orașele Iași (România) și Chișinău (Moldova). Costurile lucrărilor în Moldova sunt estimate la 264,808 mil. de euro. În context se accentuează că aceste costuri sunt de două ori mai mici decât cele pentru reconstrucția vechiului ecartament.

Pentru viitor este sugerată construcția noului ecartament până la Bender și Tiraspol. Potrivit analiștilor CE și BEI, reabilitarea coridorului de transport Chișinău-Bender-Tiraspol-Odesa va fi mai ieftină (875,903 mil. de euro) decât construcția noului ecartament pe ruta Chișinău-Căinari-Basarabeasca-Odesa (1 084,459 mil. de euro). Totodată, cercetătorii recunosc importanța reglementării diferendului transnistrean pentru desfășurarea lucrărilor respective.

Încă două linii de cale ferată pe ecartament european vor permite transportarea mărfurilor mai rapid și în volum mai pare prin Ungheni și Giurgiulești. Numărul total de linii de cale ferată pe ecartament european pe teritoriul Ucrainei ar putea ajunge la zece.

Rețeaua feroviară și de transport(TEN-T) din Ucraina și Moldova

În general, pentru a ameliora conexiunile funcționale dintre Ucraina și Moldova cu cele două țări UE va fi nevoie, potrivit estimărilor analiștilor, de 11 492,079 mil. de euro. Suma este de-a dreptul una exorbitantă și reflectă în totalitate costurile reorganizării logistice care se produce pe continent.

Eșecul compromisului cerealier

Iminenţa reorganizării lanţurilor de livrări a devenit clară după invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022. Iar după 17 iulie 2023, când şi-a dat obştescul sfârşit Acordul cerealier de la Mare Neagră, s-au risipit şi iluziile despre careva compromisuri, fie şi doar pentru cele mai vitale scopuri umanitare.

Un astfel de scop a fost descurajarea creşterii preţurilor la cereale şi evitarea unei noi etape în criza globală alimentară generată de introducerea de către Occident a unor sancţiuni pentru exporturile ruseşti şi de blocarea de către Rusia a alimentelor din Ucraina exportate pe cale maritimă. Acordul privind cerealele a permis reluarea livrărilor de alimente ucrainene prin porturile din oraşele Odesa, Cernomorsk şi Iujnîi. Cota lor constituia mai bine de o treime din totalul exporturilor de produse agricole din Ucraina. Astfel, timp de un an au putut fi transportate 32,9 mil. de tone de mărfuri ucrainene, mai bine de jumătate (16,9 mil. de tone) revenind porumbului, iar restul – grâului (8,9 mil. de tone), şrotului de floarea-soarelui (1,9 mil. de tone), uleiului de floarea-soarelui (1,7 mil. de tone), precum şi orzului, seminţelor de rapiţă şi floarea-soarelui, boabelor de soia. Acestea sunt datele Centrului comun de coordonare al Acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră.

Au rămas însă neîndeplinite condiţiile impuse de Rusia pentru participarea sa la Acordul cerealier. Este vorba de reconectarea băncii Rosselhozbank la sistemul SWIFT, reluarea activităţii conductei de transport a amoniacului Toliatti – Odesa şi a livrărilor de tehnică agricolă, anularea restricţiilor pentru accesul navelor ruseşti în porturile de peste hotare, toate acestea fiind stipulate într-un acord separat semnat de Rusia şi ONU.

Încă în luna mai, în timpul negocierilor anterioare pentru extinderea acordului, a devenit clar că Occidentul nu intenţionează să se lase condus de „inamicul nr. 1”. Rusia a avertizat că în aşa caz se va retrage din Iniţiativa de la Marea Neagră, iar la 17 iulie şi-a ţinut promisiunea.

Deşi ONU şi Turcia speră că vor reuşi să readucă navele comerciale în Marea Neagră, atacurile recente asupra porturilor Reni şi Ismail situate la sudul regiunii Odesa au demonstrat că blocarea porturilor ucrainene a fost chiar extinsă, nu doar reluată. Implacabil, războiul iarăşi dictează nişte realităţi economice noi.

Fiecare cu drumul său

De altfel, pentru Occident şi pentru Rusia încetarea compromisului cerealier era clară şi până la suspendarea acordului. Deja la 13 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Secretarul General al ONU Antonio Guterres, Ursula von der Leyen, Preşedinta CE, a declarat că pe cale terestră, prin intermediul „Coridoarelor de Solidaritate”, din primăvara anului 2022, din Ucraina au putut fi transportate 45 mil. de tone de cereale şi alte produse agroindustriale. La fel, demnitara a mai declarat că Uniunea Europeană intenţionează să consolideze susţinerea exporturilor din Ucraina prin toate mijloacele posibile.

Anterior, la sfârşitul lunii iunie, Comisia Europeană a comunicat că a selectat 107 proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transporturi pentru care vor fi oferite 6,2 mlrd. de euro în calitate de granturi din Facilitatea Conectarea Europei (CEF). Peste 80 la sută din finanţare vor fi direcţionate pentru a susţine asigurarea unei reţele mai eficiente, ecologice şi inteligente de căi ferate, a căilor navigabile interioare şi a rutelor maritime de-a lungul Reţelei de transport transeuropean (TEN-T), precum şi consolidarea „Căilor de solidaritate UE-Ucraina».

Proiectul coridorului de transport (TEN-T) în Ucraina și Moldova

250 mil. de euro din suma indicată vor fi destinaţi, potrivit Adinei Vălean, pentru ameliorarea conexiunilor transfrontaliere între Ucraina, Moldova şi vecinii lor din UE – România, Ungaria, Slovacia şi Polonia. „Aceste proiecte vor facilita transportul de mărfuri între UE şi Ucraina, consolidând „Căile de solidaritate”, a menţionat Comisarul UE pentru transporturi.

Rusia, între timp, edifică un dialog direct cu beneficiarii Acordului privind cerealele. La sfârșitul lunii iulie, la Sankt-Petersburg s-a desfășurat Forumul Rusia-Africa în cadrul căruia au fost discutate rutele alternative de livrări pe continentul care este cel mai susceptibil la riscurile legate de criza alimentară.

Moscova insistă că o cooperare directă este mult mai avantajoasă pentru africani, or Acordul privind cerealele n-a asigurat distribuirea uniformă a cerealelor, iar o mare parte din cerealele provenite din țările riverane Mării Nege a fost redirecționată spre piața Europei de Vest.

În cadrul forumului Rusia-Africa s-a discutat despre rutele alternative de livrare a alimentelor

Informaţia respectivă este confirmată de datele Organizaţiei Naţiunilor Unite. Potrivit ONU, „în urma Acordului privind cerealele, Programul Alimentar Mondial al ONU a putut transporta peste 725 mii de tone de grâu pentru operațiunile de ajutorare din Afganistan, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan și Yemen.” Iar destinatarul de bază al exporturilor ucrainene, potrivit informațiilor Centrului coordonator comun, a fost China (8 mil. de tone), urmată de Spania (6 mil. de tone), Turcia (3,2 mil. de tone), Italia (2,1 mil. de tone) și Țările de Jos (2 mil. de tone).

Și chiar dacă ONU insistă că „mărfurile au putut fi procesate și reexportate din punctele inițiale de destinație, or în Acord nu este indicat unde anume urmează să fie direcționate”, nemulțumirea țărilor afectate de foamete este provocată de echitatea selectivă care, la rândul său, devine un factor adițional pentru reorganizarea exporturilor.

În afara zonei de confort

Războiul din Ucraina generează o schimbare la față a relațiilor internaționale. În condițiile polarizării globale se nasc noi parteneriate și uniuni ale țărilor și continentelor. Pe de o parte are loc o intensificare, dar, totodată și o autoizolare, a proceselor integraţioniste intra-europene, iar pe de alta, oponenţii Occidentului în persoana Rusiei şi a aliaţilor săi îşi extind aria de influență dincolo de frontierele lor.

Sancţiunile impuse de Occident încurajează Rusia să iasă din zona de confort şi să edifice formate noi de cooperare sau să-şi restabilească influenţa în diferite regiuni ale lumii. Aria sa de interese include acum Africa, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latină. În consecinţă, în urma sancţiunilor, Rusia şi-a majorat exporturile de cereale până la un volum record de 60 de mil. de tone, livrând peste hotare aceeaşi cantitate de fertilizanţi ca în anul 2021, adică 38 de mil. de tone.

Planul de solidaritate anunțat de Uniunea Europeană este de admirat pentru intenţia fermă de a găsi soluții la provocările geopolitice, dar, în același timp, sperie prin amploarea financiară și incertitudinea perspectivelor. Anume prin acest lucru se și explică întrebările care frământă societatea moldovenească: este oare avantajoasă pentru țara noastră reorientarea fermă a vectorului de politică externă?

De altfel, există și alte motive. În special, dubiile justificate referitoare la capacitatea Moldovei de a răspunde așteptărilor unei perioade deloc simple. Republica se implică tot mai mult în niște procese integraționiste care, deocamdată, se măsoară doar prin costuri financiare. Și, apropo, o parte din aceste costuri sunt generate de deficienţa resurselor administrative ale Moldovei.

Adică republica continuă să rămână un recipient al politicilor promovate de alte state, fie că este vorba despre domeniul logisticii, exporturilor sau în cel diplomatic. Ţara nu doar că nu reflectează asupra propriei contribuţii la consolidarea uniunii în care tinde să devină membru cu drepturi depline, ei de fapt nici nu-i trece prin cap că ar trebui să aibă propriul Plan de solidaritate, pentru a-şi soluţiona problemele interne. Deci, e cam un fel de integrare de mântuială, când responsabilitatea este pusă în cârcă altcuiva.

Piotr Darii